Clientii bancilor cu restante la credite de minim 15.000 de lei (3.500 de euro), mai exact echivalentul a 15 salarii minime pe economie (de 975 lei in prezent, care ar putea creste la 1050 lei de la 1 iulie si 1200 lei de la 1 ianuarie 2016) si o intarziere de cel putin 90 de zile la plata ratelor, vor putea apela la procedura de faliment personal, conform prevederilor legii insolventei persoanelor fizice, adoptata de Camera Deputatilor.
Legea va intra in vigoare abia peste 6 luni si nu peste 1 luna, cum era prevazut in forma initiala votata de Senat, care a suferit modificari majore, in urma interventiilor facute de bancheri, BNR si Ministerul Justitiei.
Deputata PSD Ana Birchall (foto) a modificat aproape integral legea insolventei persoanelor fizice fata de forma initiala adoptata de Senat, dupa ce bancile, BNR si FMI s-au plans ca aceasta este prea permisiva si poate incuraja neplata datoriilor. Ca sa nu mai vorbim de studiul de impact ce ar fi trebuit efectuat inainte de adoptarea legii, dupa cum a cerut FMI si BNR, dar care nu exista.
In primul rand, conditiile pentru a intra in procedura insolventei personale sunt extrem de stricte, se pare pentru a fi descurajati cei de rea-credinta ce ar putea profita de aceasta lege pentru a scapa de datorii, desi ar dispune de sumele necesare pentru achitarea acestora.
Astfel, legea insolventei persoanelor fizice nu este aplicabila debitorului:
c) care a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;
d) care, deÅŸi apt de muncă ÅŸi fără un loc de muncă sau alte surse de venit, nu a depus diligenÅ£a rezonabila necesară pentru a-ÅŸi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus sau o altă activitate aducătoare de venit;
e) care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare în timp ce ÅŸtia sau ar fi trebuit să ÅŸtie că este în stare de insolvenÅ£ă. (Voluptar – care ține de lux; care nu este necesar, ci făcut numai pentru plăcere)
f) care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenÅ£ă, cu intenÅ£ie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:
1. contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenÅ£ei, a unor datorii care reprezintă cel puÅ£in 25% din valoarea totală a obligaÅ£iilor, cu excepÅ£ia obligaÅ£iilor excluse;
2. asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaÅ£ii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obÅ£ine din contract ori la ansamblul circumstanÅ£elor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-ÅŸi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel;
3. efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăÅ£i preferenÅ£iale, care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;
4. transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice sau juridice în timp ce ÅŸtia sau ar fi trebuit să ÅŸtie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenÅ£ă;
5. încetarea unui contract de muncă prin acordul părÅ£ilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii.
Cand o persoana este considerata in insolventa
Noua lege prevede ca insolvenÅ£a este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienÅ£a fondurilor băneÅŸti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. InsolvenÅ£a debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenÅ£ei, nu a plătit datoria sa faÅ£ă de unul sau mai mulÅ£i creditori. PrezumÅ£ia este relativă.
In plus, pentru a intra in procedura de insolventa, trebuie sa se constate ca “nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maxim 12 luni, capabil să-ÅŸi execute obligaÅ£iile astfel cum au fost contractate, cu menÅ£inerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine ÅŸi pentru persoanele pe care le are în întreÅ£inere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaÅ£iilor raportat la veniturile realizate sau prognozat a fi realizate faÅ£ă de nivelul de pregătire profesională ÅŸi expertiză ale debitorului, precum ÅŸi la bunurile urmăribile deÅ£inute de acesta”.
O alta conditie pentru intrarea in insolventa: valoarea prag a datoriilor de minim 15 salarii minime pe economie
Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenÅ£ei pe baza de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolventa prin lichidare de active;aceasta este de 15 salarii minime pe economie.
In varianta initiala a Senatului, acest prag minim nu era prevazut, fiind introdus la cererea bancilor.
Procedurile de insolvenÅ£ă
Exista trei tipuri de proceduri de insolventa:
a) procedura de insolvenÅ£ă pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
b) procedura judiciară de insolvenÅ£ă prin lichidare de active;
c) procedura simplificata de insolventa.
Procedura de insolvenÅ£ă pe bază de plan de rambursare a datoriilor este procedura de insolvenÅ£ă, concursuală, colectivă ÅŸi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună-credinÅ£ă în vederea redresării situaÅ£iei financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor ÅŸi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii 16 reziduale, în condiÅ£iile prezentei legi.
Procedura judiciară de insolvenÅ£ă prin lichidare de active este procedura de insolvenÅ£ă, concursuală, colectivă ÅŸi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună credinÅ£ă în vederea valorificării bunurilor ÅŸi/sau a veniturilor urmăribile ale acestuia pentru acoperirea pasivului, urmată de eliberarea de datorii reziduale, în condiÅ£iile prezentei legi;
Cota de acoperire a creantelor
In planul de rambursare este stabilita o cota de acoperire a creanÅ£elor, care trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, următoarele condiÅ£ii:
1. să fie superioară cotei de acoperire ce ar putea fi obÅ£inută de creditori în procedura judiciară de insolvenÅ£ă prin lichidare de active;
2. să fie superioară valorii bunurilor urmăribile ale debitorului, reprezentată ca procent din totalul valoric al bunurilor si veniturilor urmăribile ale debitorului.
Cat dureaza planul de rambursare a datoriilor
Durata de executare a planului este de maxim 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenÅ£ă pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Debitorul si creditorii săi pot prevedea în plan si posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiÅ£iile stabilite în plan.
