Deficitul bugetar, de 9,91 miliarde lei, reprezentand 2,4% din PIB, la un nivel al veniturilor statului de 136,8 miliarde lei, a fost adancit de cheltuielile mari ale administratiilor locale, de efectele secetei si ale intrarii in UE, precum neincasarea la vama a unor impozite, a spus Vosganian.
Deficitul bugetului condolidat a fost, in 2007, de 9,91 miliarde lei, in conditiile in care veniturile bugetare au fost de aproximativ 136,8 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare au ajuns la circa 146,8 miliarde lei, a mai precizat, luni, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian.
„Numai in ultima saptamana din an, municipalitatile au cheltuit 1 miliard lei pe zi, in timp ce, in ultima luna din 2007 s-au cheltuit 7,1 miliarde euro la nivelul administratiilor locale”, a spus Vosganian. El a adaugat ca, in ultimele trei luni, administratiile locale au cheltuit 50% din fondurile pe intregul an.
Ministrul a avertizat ca „administratia locala trebuie sa stie ca autonomia pe care o are trebuie armonizata cu suveranitatea nationala”. Varujan Vosganian a adaugat ca autoritatile locale „nu s-au deprins cu noile conditii financiare, avand in vedere ca intervalul 2006-2008 a fost cel mai bun din istoria economiei romanesti”, in care bugetul de stat si produsul intern brut au crescut foarte mult.
„In decembrie am inceput sa corectam asimetria fata de 2006, printr-un program de eficienta a cheltuirii banului public. Slava Domnului, pentru ca daca nu interveneam, riscam sa depasim 3%, din cauza cheltuielilor excesive ale administratiei locale”, a mai spus oficialul de la MEF.
Potrivit ministrului economiei si finantelor, neincasarea in vama a anumitor impozite si, in special, a taxei pe valoarea adaugata (TVA) a atras un deficit de 0,5% din PIB. In plus, „majorarea valorii punctului de pensie a atras cheltuieli de 300 milioane euro si acordarea subventiilor agricole din cauza secetei a presupus cheltuirea a inca 600 milioane euro, reprezentand un deficit de 0,5% din PIB”.
Calculat in sistemul contabil european, deficitul public in 2007 reprezinta 2,6-2,7% din PIB, in conditiile in care veniturile reprezinta 35% din PIB iar cheltuielile 37,6% din PIB. „Este posibil ca, pana in martie, nivelul produsului intern brut sa fie reactualizat in functie de nivelul inflatiei, iar diferenta dintre deficitul public dupa normele contabile nationale si cele europene poate fi mai mica de 0,2%”, a mai spus Vosganian.
„Nu vrem sa mai ajungem in situtia in care, in loc sa incetinim atunci cand trebuie sa incetinim, noi acceleram. In conditiile in care PIB-ul s-a dublat in ultimii patru ani, avem nevoie de predictibilitate. Vom prezenta premierului un set de masuri pentru controlul cheltuielilor”, a mai explicat ministrul, care a precizat ca, potrivit legilor fiscale, administratia locala este, deocamdata, in afara controlului preventiv al MEF.
Ministrul de resort, Varujan Vosganian, declarase in decembrie ca MEF a reusit sa controleze mai bine cheltuielile in ultimele doua luni ale anului, evitand, astfel, cheltuielile masive inregistrate la sfarsitul anilor 2005 si 2006. Vosganian a declarat la acea data ca, din calculele preliminare, estima un deficit bugetar de 1,4% din PIB pentru sfarsitul lui 2007, pe fondul cresterii cheltuielilor, in ultimele doua luni, atat datorita decontarii unor facturi pentru contracte incheiate in timpul anului, cat si majorarii pensiilor de la 1 noiembrie.
Deficitul bugetar pentru 2007 fusese stabilit la 2,4% din PIB, in urma diminuarii acestuia cu 0,3 puncte procentuale fata de tinta programata prin buget, la rectificarea din noiembrie. Produsul intern brut este estimat, prin buget, la 389,8 miliarde lei (circa 117,8 miliarde euro, la un curs mediu estimat de Comisia Nationala de Prognoza la 3,31 lei/euro).
Reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI), Mihai Tanasescu, a declarat, saptamana trecuta, ca deficitul bugetar aferent anului trecut s-ar putea adanci la 3% din produsul intern brut (PIB), cu mult peste ultimele estimari guvernamentale de 1,4% din PIB.
Tanasescu explicase ca, aceste elemente, „care probabil inca nu sunt publice, dar vor fi in curand”, vor obliga banca centrala sa ia masuri de stopare a presiunilor inflationiste, care vin atat din partea socurilor externe – precum preturile la alimentele importate si la barilul de petrol -, cat si din partea elementelor interne – precum bugetul si deficitele externe care cresc foarte mult.
