Comentariile viceguvernatorului bancii centrale, potrivit carora deprecierea leului a fost provocata de atacuri speculative, si licitatiile tinute dimineata de BNR si de Finante au apreciat leul la 3,70 lei/euro, in doua reprize de scurta durata, dupa care leul a reinceput sa piarda teren.
Bancile tranzactionau un euro cu 3,7010 lei in deschiderea sedintei valutare de marti, dar dupa licitatiile organizate marti dimineata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), moneda nationala a castigat treptat aproape 3 bani pana la 3,6740 lei/euro, in decurs de mai putin de o ora.
BNR a atras la licitatia de marti 1,13 miliarde lei (305,6 milioane euro), de la cele 14 banci participante la licitatie, in depozite la o saptamana, la o dobanda anuala egala cu cea de politica monetara de 8%. Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a atras, tot marti, 500 milioane lei in depozite la doua saptamani, iar dobanda maxim acordata a fost tot de 8% pe an. Dobanda medie la care a atras MEF lei a fost de 7,997% pe an, aproape egala cu cea de politica monetara maxim acceptata la aceasta licitatie.
Dupa ora 10:30, insa, leul a inceput sa se deprecieze usor, iar la 16:30 pierduse mai bine de 4 bani (1,2%) pana la nivelul maxim atins marti pe piata internbancara, de 3,7185 lei/euro.
In acel moment au aparut declaratiile viceguvernatorului BNR Eugen Dijmarescu. Acesta a spus ca deprecierea masiva a leului din ultimele zile, pana la cotatii de peste 3,70 lei/euro, a fost cauzata de atacurile speculative ale unor investitori straini. „Daca ne uitam la volumele din piata, vedem ca tranzactiile interbancare le-au depasit pe cele ale bancilor cu clientii lor”, a declarat Dijmarescu.
El a tinut, insa, sa avertizeze ca banca centrala va actiona cand si cum va crede de cuviinta pentru a-si atinge tintele propuse, dand exemplu sterilizarea agresiva din aceasta saptamana, realizata coordonat cu Ministerul Economiei si Finantelor.
Dupa aceste declaratii, leul a inregistrat o apreciere brusca, de peste 2 bani (circa 0,6%) pana la 3,6966 lei/euro, dar dupa nici jumatate de ora a pierdut din nou teren. Pe finalul zilei, cotatia s-a mentinut in apropierea nivelului de 3,70 lei/euro.
Cursul afisat marti de banca centrala, de 3,6978 lei/euro, descrie o apreciere a monedei nationale cu peste un ban (0,34%) fata de euro, de la 3,7106 lei/euro, cat era luni.
BNR si Ministerul de Finante au inceput sa actioneze la unison in ultimul timp
Banca Nationala a Romaniei si-a intensificat licitatiile surpriza de la sfarsitul anului trecut, aceasta fiind materializarea angajamentului de „continuare a gestionarii ferme a lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata”, asumat de BNR si la ultima sedinta de politica monetara.
Interventiile directe efectuate de BNR au avut loc pe piata monetara, in special atunci cand se observa un exces de lichiditate care atragea o diminuarea a dobanzilor interbancare la depozitele overnight (pentru o zi) sub nivelul dobanzii de politica monetara. Aceste miscari ale bancii centrale au avut, insa, impact si asupra evolutiei cursului de schimb, stimuland aprecierea monedei nationale odata cu diminuarea stocului de lei din piata.
BNR a reinceput, din 24 septembrie 2007, sa atraga excesul de lichiditate din piata in depozite cu o dobanda fixa, egala cu cea de politica monetara, dupa ce timp de 11 saptamani a atras acesti bani la dobanzi ce variau de la o banca la alta. Spre deosebire de prima parte a anului trecut, in care folosea dobanda cheie pentru remunerarea leilor in exces atrasi in depozite la o luna, banca centrala pastreaza, in prezent, acesti bani in depozite la doua saptamani.
Faptul ca banca centrala atrage bani pe perioade mai scurte de timp permite bancilor sa isi controleze mai bine lichiditatile, sustin analistii si dealerii din piata.
BNR a mai atras, luni, 5,97 miliarde lei (1,6 miliarde euro) in depozite la doua saptamani, tot la o dobanda de 8% pe an, iar pe 10 ianuarie scosese 8 miliarde lei (2,17 miliarde euro), sub forma unei licitatii surpiza pentru depozite la doua zile cu dobanda anuala de 8%.
Ministerul de Finante a surprins piata la inceputul anului, pe 7 ianuarie, cand a reusit sa scoata 3,55 miliarde lei (circa 1 miliard euro) de la banci, la un randament mediu de 7,67% pe an, in conditiile in care imediat dupa aceea, BNR a anuntat majorarea ratei dobanzii de politica monetara de la 7,50 la 8% pe an.
Chiar dupa licitatia Finantelor din 7 ianuarie, banca centrala a organizat licitatia saptamanala obisnuita pentru depozite la doua saptamani, la care a atras 4,78 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la noua dobanda de politica monetara de 8%.
La sfarsitul lui 2007, BNR a mai apelat la licitatii spontane de atragere a excesului de lichiditate din piata si a reusit sa scoata, astfel, aproape 5,84 milarde lei (1,65 miliarde euro) in luna decembrie, in depozite cu scadenta cuproinsa intre una si doua zile.
Contextul macroeconomic negativ atrage masurile ferme ale celor doua institutii
Banca centrala incearca sa controleze inflatia prin masurile pe care le intreprinde pe piata interbancara, in conditiile in care anul trecut si-a ratat cu mult unica tinta asumata, de 4%. Inflatia atinsa la finalul lui 2007, de 6,57%, a depasit si limita superioara a intervalului de 3-5% avut in vedere de BNR.
BNR e atenta si la deficitul de cont curent, alimentat masiv de deficitul comercial, care s-a adancit cu 52% in primele 11 luni din 2007, pana la 19,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Deficitul de cont curent ajunsese la 13,3 miliarde euro in octombrie, adancindu-se cu 71,8% in primele zece luni ale anului fata de acelasi interval din 2006, dupa cum arata datele BNR.
Ministerul Economiei si Finantelor se confrunta, insa, cu un deficit bugetar pe care trebuie sa il acopere prin datorii locale si externe. Deficitul bugetar s-a accentuat in 2007 fata de anul precedent cu peste 0,7 puncte procentuale pana la 2,4% din produsul intern brut (PIB), determinat de mai multi factori, printre care cheltuielile foarte mari ale administratiei locale din ultimul trimestru al anului trecut si plata unor subventii agricole semnificative, din cauza secetei din vara.
