Sistemul electronic de plati este operational
Incepand din 8 aprilie, sistemul electronic de plati din Romania este operational, se arata intr-un comunicat de presa al Transfond, operatorul tehnic al sistemului.
Finalizarea implementarii are loc la numai doi ani de la demararea proiectului, interval extrem de scurt pentru un proiect de asemenea anvergura, fara precedent in tarile aflate in plin efort de integrare in structurile europene, se precizeaza in comunicat.
Exista totusi o intirziere
Totusi, reprezentantii Transfond recunosc ca a existat o intirziere in implementarea sistemului. Razvan Faer, consilierul directorului general Transfond a declarat, pentru Ghiseul Bancar: “Intr-adevar, sistemul urma sa devina operational din noiembrie 2004, ceea ce inseamna o intirziere de cinci luni, din cauza complexitatii acestuia. Ne-am asumat insa riscul unui deficit de imagine in favoarea realizarii unui sistem cit mai bun, prin testari extensive de mare anduranta. Totusi, trebuie sa precizam ca acest sistem a fost realizat in doar doi ani si trei luni, perioada chiar mai scurta decit durata implementarii aceluiasi tip de sistem electronic in alte tari.”
Cit de sigur este sistemul de plati electronice?
Reprezentantul Transfond ne-a precizat ca, in ceea ce priveste siguranta platilor interbancare prin noul sistem de plati electronic, acesta a trecut toate testele de siguranta cu succes. Sistemul a fost realizat de un consortiu de companii condus de firma italiana SIA.
In comunicatul de presa se mai precieaza ca sistemul romanesc de plati are valentele unui sistem “state-of-the-art”, deoarece beneficiaza de tehnologie de varf si de experienta acumulata de tarile europene in care echipa care a implementat proiectul si-a realizat documentarea.
Sistemul electronic de plati se implementeaza in trei etape
“Implementarea sistemului electronic de plati reprezinta un moment de referinta in istoria sistemului financiar-bancar romanesc. Datoram acest succes intr-o proportie importanta echipei de tineri entuziasti care a fost sufletul acestui proiect” a declarat, cu acest prilej, Emil Ghizari, directorul general al TRANSFOND, se arata in comunicatul companiei.
Punerea in functiune a sistemului electronic de plati se va realiza in trei etape distincte.
Prima, care a debutat pe 8 aprilie, vizeaza operationalizarea sistemului de procesare a platilor de mare valoare, cunoscut pe plan international sub numele de RTGS (Real-Time Gross Settlement System) si denumit in Romania ReGIS. Aceasta componenta a sistemului de plati va permite, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, conectarea Romaniei la sistemul de plati de mare valoare transfrontaliere – TARGET.
A doua etapa, prognozata pentru luna mai, vizeaza intrarea in functiune a casei automate de compensatii, ACH (Automate Clearing House), denumita in Romania SENT si destinata procesarii platilor de mica valoare.
In ultima etapa va intra in functiune si cea de-a treia componenta a sistemului, GSRS (Government Securities Registry and Settlement System), care va procesa inregistrarea si decontarea operatiunilor cu titluri de stat, se mai arata in comunicatul Transfond.
Plati bancare instant
Tranzitia de la sistemul interbancar de plati bazat pe schimbul si circulatia fizica a documentelor de plata pe suport hartie la unul electronic genereaza o serie de avantaje majore pentru institutiile financiare si pentru clientii acestora, precizeaza Transfond. Astfel, va creste semnificativ viteza cu care platile interbancare vor fi procesate pana la decontarea finala. Practic, platile vor putea fi initializate si finalizate pe parcursul aceleiasi zile bancare, iar in multe cazuri, doar in cateva ore, se precizeaza in comunicatul Transfond. “Diferenta o va face calitatea serviciilor oferite de fiecare banca, ne-a precizat Razvan Faer, reprezentantul Transfond. “Pe cit de rapid va fi circuitul informatic intre ghiseul bancii si interfata cu Transfond, pe atit de rapide vor fi platile. Teoretic, utilizatorii serviciului de internet banking (atit initiatorul platii, cit si beneficiarul) pot transmite, respectiv primi un ordin de plata instantaneu, fara a mai fi nevoie de un intermediar-functionar din cadrul unei banci”, adauga Faer.
Comisioane mai mici
In plus, transmiterea electronica a instructiunilor de plata va determina o reducere a birocratiei, ceea ce va conduce la posibilitatea scaderii, in scurt timp, a comisioanelor percepute de banci pentru platile interbancare, se arata in comunicatul Transfond.
“Cei mai avantajati vor fi acei clienti ai bancilor care au optat pentru servicii bancare la distanta prin intermediul unei legaturi electronice securizate de tip Internet banking. Ei vor fi cei care vor observa cel mai rapid modul in care incasarile si platile generate de activitatea lor economica le afecteaza soldul disponibil si vor putea, in orice moment sa ia decizii pe baza de informatii corecte si actualizate. Totodata, atit bancile cat si clientii acestora vor beneficia de scaderea comisioanelor pentru platile interbancare.” a mai declarat Emil Ghizari.
Consilierul acestuia, Razvan Faer, ne-a precizat ca in urma implementarii sistemului electronic de plati, comisionul pentru platile interbancare perceput de BNR s-a redus in medie cu 25%, adica de la 300.000 de lei pe operatiune, in cazul platilor de mare valoare, la 225.000 (din care 150.000 se platesc de iniatiatorul platii iar 75.000 de beneficiar).
Cind va intra in functiune si casa de compensatie automata (peste 4-5 saptamini), adica sistemul electronic de plati cu valoarea mica, comisioanele pentru aceste tranzactii vor scadea tot cu 25%. Ceea ce inseamna ca o tranzactie electronica de mica valoare va avea un comision de 16.500 lei, fata de 22.000 de lei in prezent, impartit astfel: 11.000 de lei la initiatorul platii si 5.500 la beneficiarul acesteia.
Razvan Faer, consilierul directorului Transfond, ne-a precizat ca 80% din platile interbancare sunt de mica valoare. Acesta a adaugat ca fiecare banca are propria politica de comisioane pentru platile interbancare, astfel ca la comisioanele BNR se pot adauga, sau nu, comisioanele suplimentare ale bancilor.
Comisioanele se vor reduce gradual
Mirela Palade, directorul adjunct in cadrul BNR si sefa proiectului de plati electronice interbancare, a declarat presei ca aceste comisioane se vor reduce gradual, pina la automatizarea completa a sistemului. Deocamdata, sistemul electronic de plati functioneaza in paralel cu sistemul clasic, pe hirtie.
Prin sistemul platilor de mare valoare (ReGIS) sunt procesate minimum 30.000 de operatiuni pe zi (fata de 2.000-3.000 in sistemul pe hartie). Pentru platile de mica valoare se estimeaza ca vor fi procesate cel putin 500.000 de tranzactii pe ciclu de compensare (fata de 150.000 pana acum).
Prezentarea sistemului electronic de plati interbancar pentru clientii institutiilor de credit
Sistemul electronic de plati interbancare este un proiect comun al Bancii Nationale a Romaniei si TRANSFOND S.A., cu finantare partiala din partea Uniunii Europene prin programul PHARE, menit sa contribuie la “arderea” unor etape in dezvoltarea sistemului national de plati si la reducerea unora dintre decalajele care despart Romania, in domeniul platilor interbancare, de tarile din Uniunea Europeana.
Participantii la sistemul electronic de plati din Romania sunt toate institutiile de credit prezente pe piata interbancara din Romania, Ministerul Finantelor Publice, Bursa de Valori Bucuresti, Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare Valori Mobiliare, VISA, MASTERCARD si Societatile de Servicii de Investitii Financiare.
Sistemul electronic de plati interbancare din Romania are trei componente:
sistemul de decontare pe baza bruta in timp real a platilor de mare valoare, denumit ReGIS
sistemul electronic de compensare a platilor de mica valoare, denumit SENT
sistemul de decontare si inregistrare a titlurilor de stat
ReGIS (Romanian electronic Gross Interbank Settlement system) este sistemul care asigura decontarea finala (si irevocabila), bucata cu bucata, a platilor transmise de catre banci in timp real, precum si decontarea finala (si irevocabila) a pozitiilor nete ale caselor de compensare.
Prin intermediul acestui sistem, timpul de decontare al unei plati interbancare se poate reduce la cateva secunde, la care se adauga timpul necesar pentru procesarea platii la banca platitorului (debitarea contului platitorului si introducerea platii in sistem) plus timpul necesar bancii beneficiarului pentru a credita contul acestuia.
Astfel, platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore, in cursul aceleiasi zile in functie de rapiditatea de procesare a bancilor implicate.
In ReGIS pot fi procesate plati indiferente de valoare, in functie de optiunea clientului. Platile insa ce depasesc 500 milioane lei sunt procesate, in mod obligatoriu, prin ReGIS.
SENT (Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta administrat de TRANSFOND S.A.) este destinat compensarii interbancare a platilor de mica valoare (sub 500 milioane lei) pe parcursul a mai multor sesiuni de compensare pe zi. Institutiile participante au la dispozitie pentru a introduce platile in sistem o perioada mai mare decat cea asigurata in prezent de sistemul pe suport hartie. Instructiunile receptionate sunt compensate in SENT in 3 sesiuni diferite de-a lungul zilei iar la sfarsitul fiecarei sesiuni SENT trimite spre decontare in ReGIS pozitiile nete ale fiecarui participant din sesiunea incheiata. Astfel, timpul de decontare interbancara (perioda de timp necesara transferului de fonduri de la banca clientului platitor, la banca clientului beneficiar) a platilor de mica valoarea este redus la cateva ore, la care se adauga timpul necesar pentru procesarea platii la banca platitorului (debitarea contului platitorului si introducerea platii in sistem) plus timpul necesar bancii beneficiarului pentru a credita contul acestuia.
O noutate pentru sistemul bancar este introducerea procesarii instructiunilor de debitare directa in trafic interbancar, procesare asigurata de SENT. Debitul direct este o metoda simpla, sigura si rapida de a plati orice datorie care are o anumita ritmicitate (cum ar fi facturile la utilitati, facturile de telefon, abonamente la cablu TV, abonamente la ziare si reviste, etc.) la cererea beneficiarilor acestei plati (furnizorii de servicii). Pentru furnizorul unor astfel de servicii, debitul direct este o modalitate de a-si incasa rapid banii pentru serviciile prestate, de la clientii care accepta sa plateasca astfel.
Trebuie mentionat faptul ca cei mai avantajati de introducerea noului sistem electronic de plati vor fi acei clienti ai bancilor, care au optat pentru servicii de tip “Internet banking” (servicii bancare la distanta prin intermediul unei legaturi electronice securizate). Acestia vor putea observa cel mai rapid modul in care incasarile si platile generate de activitatea lor economica le afecteaza soldul disponibil, fiind astfel abilitati sa ia, practic in orice moment, decizii bazate pe informatii corecte si actualizate.
Sistemul de decontare si inregistrare a titlurilor de stat va automatiza actualul sistem operat de Banca Nationala a Romaniei, si va asigura in principal urmatoarele:
decontarea rezultatelor plasamentelor sub forma emisiunilor de titluri de stat
procesarea evenimentelor de plata aferente emisiunilor de titluri de stat, cum sunt plata dobanzilor si rascumpararile
decontarea operatiunilor cu titluri de stat incheiate pe piata interbancara intre participanti
decontarea operatiunilor cu titluri stat derulate de Banca Nationala a Romaniei
gestionarea contractelor de garantie constituite cu titluri de stat
administrarea registrului primar (Main Register – Registrul principal)
alte functii de gestionare a datelor
Un avantaj major il reprezinta scurtarea ciclului de decontare, tranzactiile procesandu-se practic in timp real, procedura de decontarea este mult simplificata, eliminandu-se documentele suport hartie de notificare a tranzactiilor si borderourile centralizatoare.
Odata cu intrarea in functiune a sistemului de decontare si inregistrare a titlurilor de stat, decontarea unei tranzactii cu titluri de stat denominate in lei se va face prin debitare directa a contului Participantului deschis in ReGIS, ordinul de plata interbancar fiind eliminat.
Prin implementarea noului sistem, s-a asigurat cadrul pentru diversificarea operatiunilor pe care le pot derula bancile, respectiv clientii acestora, printre cele deja implementate numarindu-se operatiunile de substitutie pentru tranzactiile REPO, apelul in marja pentru pentru acordurile REPO, precum si gestiunea contractelor de garantie.
Situandu-se intre ultimii veniti in aceasta lume a sistemelor electronice de plati, Sistemul Electronic de Plati interbancar din Romania beneficiaza de tehnologie de varf (atat hardware, cat si software), precum si de experienta castigata in domeniu de tarile europene, obtinandu-se astfel un sistem competitiv, de inalta performanta.
Cele trei componente ale sistemului vor intra in productie esalonat, prima componenta care va intra in functiune fiind sistemul cu decontare pe baza bruta in timp real (ReGIS), pe 8 aprilie 2005.
Efectele imediate ale introducerii sistemului electronic ce trebuie avute in vedere de clienti sunt:
1. Liberalizarea formatului ordinului de plata pe suport hartie
Avand in vedere faptul ca ordinele de plata nu vor mai circula intre institutiile de credit pe suport hartie, se va renunta la formatul standardizat pe suport hartie, intr-o prima etapa, odata cu intrarea in functiune a sistemului ReGIS, doar pentru platile de mare valoare, si ulterior, odata cu intrarea in functiune a SENT, si pentru platile de mica valoare.
Ca atare, fiecare banca va putea sa isi defineasca propriul format de ordine de plata, cu conditia ca acestea sa contina un minim de informatii reglementat de catre Banca Nationala a Romaniei.
1.1. Continutul ordinelor de plata interbancare
In cazul ordinelor de plata interbancare, elementele obligatorii a fi incluse pe ordinele de plata sunt similare cu informatiile solicitate in prezent, si anume(1):
a) identificarea ca ordin de plata;
b) identificarea platitorului, prin nume/denumire si codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare;
c) identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara,
d) identificarea institutiei initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC
e) identificarea institutiei receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC,
f) suma si denominarea sumei,
g) data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si certa,
h) elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare.
1.2. Continutul ordinelor de plata catre Trezoreria Statului prin care contribuabilii achita impozite, contributii, taxe sau alte sume in conturi de venituri bugetare
In cazul ordinelor de plata catre Trezoreria Statului prin care contribuabilii achita impozite, contributii, taxe sau alte sume in conturi de venituri bugetare, in plus fata de elementele enumerate mai sus, este obligatorie completarea urmatoarelor informatii(2):
a) codul de identificare fiscala al platitorului;
b) codul de identificare fiscala al beneficiarului;
c) numarul de evidenta a platii, alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala;
d) numarul ordinului de plata dat de platitor;
e) referinte privind continutul economic al operatiunii;
f) data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare (care se va completa de catre institutia initiatoare).
(1) Pentru detalii suplimentare se va consulta Regulamentul privind ordinul de plata utilizat in operatiuni de transfer credit emis de Banca Nationala a Romaniei
(2) Pentru informatii duplimentare se va consulta Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 246 din 4.03.2005 publicat in MO nr. 206/2005
Ordinul de plata pentru Trezoreria Statului poate fi obtinut cu ajutorul aplicatiei informatice puse la dispozitie de MFP (Ministerul Finantelor Publice). Acest format nu este obligatoriu pentru platile dispuse de contribuabili din conturile deschise la institutiile de credit. In cazul in care nu se foloseste aplicatia MFP pentru tiparirea ordinului de plata catre Trezoreria Statului, acesta poate avea orice format solicitat de institutia de credit, cu conditia respectarii normelor si regulamentelor in vigoare, aplicabile in SEP si a OMFP nr. 246/2005.
Odata cu intrarea in functiune a sistemului ReGIS, devine obligatorie completarea, pentru platile de mare valoare, a codurilor IBAN alocate de Ministerul Finantelor Publice conturilor Trezoreriei Statului precum si a tuturor elementelor enumerate mai sus. Codurile IBAN alocate de Ministerul Finantelor Publice conturilor Trezoreriei Statului se gasesc in prezent pe pagina de Internet a Ministerului Finantelor Publice (www.mfinante.ro), la rubrica Portal ANAF, pagina de Asistenta Contribuabililor.
2. Diferentierea ordinelor de plata de mare valoare fata de cele de mica valoare (temporar)
Deoarece in perioada intermediara dintre intrarea in functiune a ReGIS (8 aprilie 2005) si intrarea in functiune a SENT (preconizata pentru inceputul lunii mai 2005) ordinele de plata de mica valoare interbancare vor continua sa fie procesate pe suport hartie, acestea se vor completa si in aceasta perioada pe suportul hartie standardizat de cate Banca Nationala a Romaniei care se foloseste in prezent, atat pentru ordinele de plata interbancare, cat si pentru ordinele de plata catre Trezoreria Statului.
2.1. Ordinele de plata interbancare
Incepand cu 8 aprilie, data de intrare in functiune a ReGIS, ordinele de plata de mare valoare se vor completa pe suportul hartie sau/si electronic agreat de banca platitoare, conform regulilor prezentate la punctul 1.
Pana la intrarea in functiune a sistemului automat de compensare SENT, preconizata pentru inceputul lunii mai, ordinele de plata de mica valoare se vor completa pe suportul hartie utilizat in prezent, urmand ca dupa implementarea acestui sistem, sa se migreze catre acelasi suport ca si platile de mare valoare.
2.2. Ordinele de plata catre Trezoreria Statului prin care contribuabilii achita impozite, contributii, taxe sau alte sume in conturi de venituri bugetare
Incepand cu 8 aprilie, data de intrare in functiune a ReGIS, ordinele de plata de mare valoare catre Trezoreria Statului prin care contribuabilii achita impozite, contributii, taxe sau alte sume in conturi de venituri bugetare se vor completa fie in formatul pus la dispozitie de MFP, fie pe suportul hartie sau/si electronic agreat de banca platitoare, conform regulilor prezentate la pct 1.
Pana la intrarea in functiune a sistemului automat de compensare SENT, preconizata pentru inceputul lunii mai, ordinele de plata de mica valoare catre Trezoreria Statului se vor completa pe suportul hartie si/sau electronic folosit in prezent, numarul de evidenta al platii urmand sa fie completat in campul „Reprezentand”, iar informatiile privind codul IBAN al beneficiarului se vor completa fie pe verso-ul OPHT, in rubrica “cod cont”.
Pe fata ordinelor de plata de mica valoare pentru trezoreria statului pe suport hartie (OPHT) prin care contribuabilii achita impozite, contributii, taxe sau alte sume in conturi de venituri bugetare, in rubrica “in cont” va fi completat in continuare (pana la intrarea in functiune a SENT) codul contului curent al trezoreriei statului deschis la sucursala judeteana a Bancii Nationale a Romaniei ( cod. 36……..)
Despre TRANSFOND S.A.:
In ceea ce priveste TRANSFOND S.A, operator tehnic si functional al ReGIS, in limita mandatului incredintat de banca centrala, aceasta este o companie privata detinuta de comunitatea bancara autohtona, ai carei actionari sunt: Banca Nationala a Romaniei cu 33,33 la suta din capitalul social si 27 de banci comerciale care detin 66,67 la suta din capitalul social. TRANSFOND a fost infiintata in anul 2000, ca urmare a angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana in probleme de modernizare a infrastructurii financiar-bancare romanesti. Dupa infiintare, in prima parte a anului 2001, TRANSFOND a devenit operationala, preluand activitatea de operare a sistemului de plati pe suport hartie, externalizat de banca centrala. Astfel, operand sistemul de plati pe hartie in numele si contul bancii centrale, pe baza mandatului primit de la aceasta, TRANSFOND a generat resursele prin care comunitatea bancara romaneasca s-a achitat de obligatia co-finantarii proiectului PHARE RO 0005.02 “Interbank Payments System”, al carui obiectiv a fost proiectarea si implementarea, in Romania, a unui sistem de plati electronic situat la cele mai inalte standarde tehnologice si functionale. Pana in prezent, valoarea investitiilor TRANSFOND in resurse umane, echipamente, software de baza si sedii destinate operarii sistemului electronic de plati se ridica la aproximativ 7 milioane de EURO. Alocarea efectiva de resurse financiare din partea Uniunii Europene prin fonduri PHARE in acest proiect s-a cifrat la 8,2 milioane de EURO.
