Se vede treaba ca nu i-a picat prea bine guvernului sa instraineze o banca romaneasca de valoare, insa presiunile externe si nevoia de a umple vistieria bugetului au fost inevitabile. Acum, ca au bani, guvernantilor le-a venit mintea cea de pe urma: “de ce sa mai vindem CEC-ul, sa-l pastram pentru noi, mai ales ca nu primim o suma foarte mare pentru el”.
Mai corect spus, sa-l uzurpam si sa ne batem joc in continuare de el. Asa cum am facut-o 15 ani de zile.
Prima si cea mai importanta banca romaneasca a ajuns astfel vai de capul ei, de ti-e si groaza sa intri in vreo unitate. Ca sa nu ne mai amintim de scandalul cu FNI sau alte boacane puse la cale de politicienii partidelor de la putere care i-au numit, de-a lungul anilor, pe cei din fruntea bancii de stat.
Singurele valori care ar conta pentru CEC raman cele ale unitatilor si spatiilor pe care le detine, inclusiv Palatul de pe Calea Victoriei, daruit recent de Guvern CEC-ului tocmai pentru a mai ingrasa porcul in ajun.
De ce ar fi prea mic pretul oferit pentru CEC, dupa cum sustin guvernantii? Nu prea exista motive, mai ales ca a fost evaluata de nume importante pe piata internationala, precum Raiffeisen, National Bank of Greece, Dexia sau OTP Bank, care ar vrea s-o cumpere. In ciuda faptului ca CEC-ul arata cum arata. Asa incat un guvern cu mintea curata si limpede ar trebui sa fie mai degraba bucuros ca exista atatia pretendenti pentru o mireasa atat de uratica.
Poate ca sunt putin cam rautacios, insa nu prea departe de adevar, cred eu.
In acest caz, guvernantii ar mai trebui sa invete un proverb, la fel de util: “prostul nu e prost destul pana nu e si fudul”.
A sustine ca CEC-ul trebuie pastrat in proprietate de stat, dupa ce ti-ai batut joc de el 15 ani (si mai ales in ultimii 3-4, daca primii 10 ar putea fi scuzabili), e o mare prostie. Chiar crede cineva ca statul mai poate sa scoata CEC-ul din mocirla? Singura solutie o reprezinta proprietatea privata, fie ea straina sau autohtona.
Dar probabil ca ar trebui acum sa ne intoarcem la primul proverb, pentru a-l explica guvernantilor: privatizarea unei banci sau a oricarei alte firme de stat nu o faci de dragul de a mai incasa niste bani la buget ci pentru a face acea banca performanta.
Daca n-ai pastrat macar o mica parte din BCR in proprietatea statului roman, atunci ar fi de-a dreptul ridicol sa-ti pastrezi CEC-ul. Incercati sa va imaginati cum va arata el peste alti trei sau patru ani, acum ca avem o concurenta bancara tot mai puternica.
Am fi naivi sa credem ca guvernantii nu stiu si ei acest lucru. Insa la alte interese si avantaje (mulsul vacutei de stat, desigur) se gandesc ei probabil.
Asa incat, umila mea parere este urmatoarea: vindeti CEC-ul cat mai repede! Daca nu gasiti un investitor strategic cu multi bani (desi e imposibil) atunci vindeti-o la Bursa. Oricum si oricui numai in maini private sa fie. Chiar daca nu mai are nimeni incredere in ½supravegherea½ BNR.
Vasile Coman
