Leul isi va relua tendinta de apreciere in urmatorul an, iar intre timp, nu e exclus ca banca centrala sa mareasca din nou dobanda de politica monetara la urmatoarea sedinta, pentru a tine in frau inflatia si evolutia cursului de schimb, a spus economistul sef al BNR, Valentin Lazea.
„Banca centrala are control asupra situatiei si controleaza situatia (referitor la inflatie – n.r.). Numarul doi: leul nu va ajunge la 4 lei euro, cursul de schimb. ªi numarul trei: cei care tin lei astazi vor vedea peste un an, pe 24 ianuarie 2009, ca vor fi castigat, tinand lei, atat din dobanda, cat si din curs, care atunci va fi mai puternic, mai apreciat, al leului decat este astazi”, a spus economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, in interviul acordat BBC si difuzat duminica seara.
Banca centrala incearca sa controleze inflatia prin masurile pe care le intreprinde pe piata interbancara, in conditiile in care anul trecut si-a ratat cu mult unica tinta asumata, de 4%. Inflatia atinsa la finalul lui 2007, de 6,57%, a depasit si limita superioara a intervalului de 3-5% avut in vedere de BNR. Pentru sfarsitul lui 2008, BNR tinteste o inflatie de 3,8%, cu intervalul aferent de 2,8-4,8%.
De la jumatatea anului trecut, leul a inceput sa se deprecieze in fata monedei nationale, de la 3,10 la 3,78 lei/euro, in conditiile in care din 2004 pana la sfarsitul lui iunie 2007 moneda nationala se apreciase relativ constant.
Saptamana trecuta, leul a pierdut circa 2% pana la 3,78 lei/euro, pe fondul nervozitatii de pe pietele financiare internationale, care a determinat caderi pe pietele de capital la nivel global si a lovit mai ales valutele tarilor emergente, cele mai sensibile la scaderea increderii investitorilor straini.
BNR are incredere in leu pe termen mediu, dar stie ca evolutia depinde si de pietele externe
Lazea a mentionat ca, asa cum explicase si guvernatorul bancii centrale, BNR recomanda persoanelor care vor sa isi ia credite, sa le ia in moneda in care isi primesc salariile si din care vor trebui sa ramburseze imprumutul. Cei care au venituri in lei, sa isi ia credite in lei, iar cei care sunt platiti in euro, „n-au decat sa-si faca credit si-n euro”, a spus Lazea.
Guvernatorul explicase ca cine vrea sa faca speculatii de termen lung, de doua saptamani sau de o luna, s-ar putea sa castige. Schimband din leu in euro, s-ar putea sa piarda. „Dar noi nu vorbim aici de oamenii care vor sa faca un castig rapid si speculativ. Vorbim de oamenii care se uita la termenul mediu si care se gandesc: Ce va fi peste un an cu acesti bani?”, a subliniat Lazea.
Pragul psihologic de 4 lei/euro pare sa joace un rol important pentru ca, in atingerea tintei de inflatie, un lucru foarte important il reprezinta „asteptarile inflationiste ale publicului”. „Daca publicul inceteaza sa te mai creada – pe tine, Banca Centrala, si pe tine, Guvern -, atunci, foarte greu se recastiga increderea”, iar „Banca Nationala a muncit sapte ani pentru a castiga increderea publicului”, a explicat Lazea.
Redresarea cursul de schimb al monedei nationale depinde, insa, in mare masura, de factorul extern, respectiv de continuarea crizei ”suprime” a creditelor ipotecare cu grad mare de risc, ce tine de aproape jumatate de an de cand a izbucnit in Statele Unite si a ajuns sa cuprinda intre timp si Europa.
„Multi spun ca in trei luni de zile vom sti ce se va intampla cu economia americana, daca intra in recesiune sau nu. E prematur sa spun acum daca trei luni sau un alt interval de timp. Dar probabil ca la jumatatea anului vom avea o claritate ma mare”, a concluzionat economistul sef al BNR.
In aceste conditii, e de asteptat ca BNR sa mareasca iar dobanda cheie
„De regula, Banca Nationala si orice banca nationala nu prea anunta ce va face la urmatoarea sedinta si, deci, raspunsul simplu este: ‘nu stiu’ (daca BNR pregateste o noua modificare a dobanzii de referinta – n.r.). Dar, intrucat toata piata se asteapta la o crestere a cursului si intrucat o astfel de crestere (a dobanzii – n.r.) ar linisti inclusiv pe cei care se tem de depreciere in continuare, este probabil, zic eu probabil, ca la urmatoarea sedinta sa se ia o decizie in sensul maririi dobanzii”, a spus Valentin Lazea.
Dobanda de politica monetara e folosita de banca centrala in operatiunile de sterilizare a excesului de lei din piata interbancara si se rasfrange asupra sistemului bancar, atat pe partea de credite, cat si pe partea de depozite. „ªi sistemul bancar preia, in mod asimetric, dar preia aceste informatii”, arata Lazea.
Banca centrala a majorat rata dobanzii de politica monetara pe 31 octombrie 2007, de la 7% la 7,50% pe an, iar pe 7 ianuarie a repetat masura, dobanda cheie fiind marita la 8% pe an. Jucatorii din piata au inceput, deja, sa ia in calcul o noua majorare a dobanzii de politica monetara cu 0,25-0,50 puncte procentuale la sedinta din 4 februarie a consiliului de administratie al BNR.
