Exact la doi ani dupa ce Banca Nationala a Romaniei si-a trasat drept principal obiectiv tintirea directa a inflatiei, cu scopul stabilizarii preturilor, apare riscul neindeplinirii obiectivului stabilit pentru acest an. Este vorba de o inflatie de patru procente, cu o marja de plus sau minus un punct procentual. Sageata scaderii preturilor era foarte aproape de a-si atinge tinta in prima parte a anului, cand preturile au scazut surprinzator de mult, chiar si sub pronosticurile analistilor si a reprezentantilor BNR, adica sub patru procente, dupa ce si anul trecut inflatia coborase sub acest nivel.
Iata insa ca doar intr-o luna, si anume in august, luna care a inregistrat, in anul precedent, o dezinflatie, asistam la o accentuare a preturilor, pe fondul unei crize financiare mondiale care afecteaza tot mai puternic si Romania, in ciuda semnalelor initiale optimiste.
Cu toate ca analistii pronosticau o avalansa de scumpiri cauzate de seceta abia in toamna, iata ca luna august a adus majorari importante la alimentele de baza, precum painea, legumele, fructele, ouale sau uleiul. In acelasi timp, serviciile au inregistrat cresteri considerabile de preturi, in special in cazul Postei. La toate acestea s-a adaugat si o depreciere puternica a leului, pe cale sa anuleze aprecierea din prima parte a anului, care a ajutat serios la dezinflatie, dupa cum sublinia chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Acestea au facut ca inflatia sa avanseze cu aproape un punct intr-o singura luna, pana aproape de cinci procente, adica limita maxima a tintei BNR.
Daca tot am amintit de guvernator, merita sa-l citam in continuare: ½Anul agricol foarte bun din 2006 ne-a ajutat foarte mult la atingerea tintei de inflatie, insa la fel de bine s-ar putea sa nu ne mai ajute in viitor”. Cu riscul de a-l transforma in profet pe Isarescu, trebuie sa constatam ca acest an agricol dezastruos nu va ajuta deloc BNR. Tot guvernatorul recunostea ca aprecierea puternica a leului, care a ieftinit produsele din import, a pus serios umarul la scaderea inflatiei. Iata insa ca si acest ajutor a lasat balta BNR, ceea ce determina analistii sa declare ca banca centrala va fi nevoita sa recurga la masuri drastice de politica monetara si de interventie pe piata valutara, in urmatoarea perioada. Asta daca vrea sa pastreze nemodificata tinta initiala a inflatiei, mai ales ca in acest final de an se prognozeaza si scumpiri de preturi administrate in cazul energiei, precum si a salariilor si pensiilor.
Analistii sunt la unison ca daca toti acesti factori negativi se vor manifesta, BNR va rata cu siguranta tinta de inflatie. Asa incat, in urmatoarele saptamani intrebarea obsedata pentru toata lumea, inclusiv pentru membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale, va fi: ce va face BNR, va actiona pentru mentinerea tintei de inflatie sau isi va revizui serios prognoza pentru acest an? Totusi, se pare ca lucrurile nu stau chiar atat de rau, cu toate ca toata lumea este de acord ca toamna va aduce noi scumpiri cauzate de seceta si de criza mondiala.
Se estimeaza insa ca inflatia isi va reveni la finalul anului, pe seama aprecierii leului, in conditiile majorarii puternice a importurilor si a intrarilor de valuta in tara. BNR este ajutata si de marja larga de manevra pe care o are in privinta inflatiei, de peste un punct, dat fiind ca ultima estimare era de 3,9 procente pentru finalul anului. Cu siguranta insa ca puseul inflationist din aceasta luna va avea efecte indirecte negative: dobanzile vor creste sau in cel mai bun caz vor stagna, ceea ce inseamna scumpiri si pe piata financiara.
