Scopul principal-scaderea inflatiei
Scopul este in primul rand de scadere a inflatiei. Cel putin asa s-a intamplat in tarile mai sus mentionate, dupa taierea catorva zerouri. Romania spera asadar la o inflatie de 7% pentru anul viitor. In plus, se asteapta o incredere mai mare a populatiei in moneda nationala, iar banul, subdiviziunea leului, va reintra in circulatie. Banca Nationala a Romaniei, care va suporta toate cheltuielile emiterii de noi monede si bancnote, spera deci o moneda mai puternica.
Puterea de cumparare nu se va schimba
Cu alte cuvinte, de anul viitor nu o sa mai fim asa de usor milionari, ne intoarcem la suta de lei, la preturile exprimate in bani, la o gramada de maruntis, iar valoarea dolarului si euro va fi de cativa lei. Banii se vor schimba in sensul ca vor aparea noi monede si bancnote, insa puterea de cumparare va ramane aceeasi. Schimbarea acesteia din urma depinde de fapt de transformarile ce vor surveni ulterior prin noua imagine a monedei nationale, sau chiar a economiei Romaniei, care nu va mai avea atatea zerouri la coada.
Noii bani vor circula din 1 iulie 2005
Noile bancnote si monede vor fi puse in circulatie de BNR incepand cu data de 1 iulie 2005, iar cele vechi vor continua sa existe pe piata pana la sfarsitul lui 2006. Convertirea se va putea realiza pana la finalul anului 2009. In perioada 1 martie 2005 – 30 iunie 2006 preturile si tarifele vor fi afisate in paralel, atat cele vechi, cat si cele noi.
Care va fi reactia populatiei?
Conform analistului financiar Florian Libodor, reactia oamenilor in urma trecerii la leul greu poate fi ori de cumparare a unei cantitati mari de bunuri de larg consum, ori de cumparare accentuata de valuta, ori, mai putin probabil, de plasamente mari la Bursa. In primul caz, cand oamenii se vor simti mai siguri pe noii bani si vor cumpara masiv, se poate ajunge in situatia ca cererea sa depaseasca oferta interna, solutia atunci fiind de crestere a importurilor. Aceasta ar insemna insa o deteriorare a balantei comerciale si, ca urmare, o crestere a inflatiei. In acelasi timp, inflatia mai poate creste si ca o cauza a rotunjirii preturilor in favoarea comerciantilor, lucru care s-a intamplat odata cu trecerea la euro in majoritatea tarilor Uniunii Europene. Astfel, afisarea preturilor si in leul vechi, va fi o obligativitate impusa de Ministerul Finantelor Publice, a Autoritatii Nationale de Control, precum si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului. La nivelul cumparatorilor, reactia in urma denominarii ar putea fi una de saracie, pensiile si salariile nu vor mai fi de ordinul milioanelor, dar totodata ar putea fi si una de imbogatire brusca, vazandu-se preturile mult mai mici.
Firmele vor avea cheltuieli suplimentare
O mare schimbare va fi si la nivelul companiilor. Acestea se vor supune unor cheltuieli suplimentare in principal pentru modificarea softurilor si a echipamentelor pentru manipularea banilor. Programele de contabilitate va trebui sa-si schimbe datele din sistemele informatice. Cat priveste bancile, acestea par mai degraba optimiste de venirea leului greu. Cristian Parvulescu, de la BNR, este de parere ca existenta a mai putine zerouri va usura in mod clar activitatea, iar Liviu Olaru, de la ABN Amro, nu crede intr-o depreciere a leului in raport cu valuta, ca urmare a denominarii.
Temeri sau sperante, predictii ori masuri de precautie, ramane de vazut clar ce schimbari va aduce leul greu, incepand de anul viitor. Pana atunci insa trebuie in mod cert sa ne cumparam noi portofele, in care sa incapa mai mult marunt, trebuie ne obisnuim ca valuta o sa fie de cativa lei, painea de cativa bani, iar salariile de ordinul sutelor.
