BNR a scazut dobinda de interventie (dobinda acordata depozitelor constituite de bancile comerciale la BNR) de la 21,25% la 20,75%, ceea ce bancherii au considerat ca fiind insuficient pentru o scadere a dobinzilor bancare. Acestia asteapta o reducere a dobinzii de interventie de cel putin 1,5-2 puncte procentuale pentru ca bancile comerciale sa reactioneze in consecinta.
In afara de BCR, care anuntase o scadere cu un procent a dobinzilor la credite chiar inainte de decizia BNR, doar CEC, Banca Tiriac si ING au anuntat scaderi ale dobinzilor la depozite in ultima perioada. CEC a redus de la 17% la 16% dobinda la depozitele pe o luna iar Banca Tiriac a operat o scadere de o jumatate de punct procentual la o serie de dobinzi la depozite. ING Bank a redus cu 1% dobanzile la descoperitul de cont, ca urmare a deciziei Bancii Nationale de a reduce dobanzile de interventie in concordanta cu scaderea inflatiei.
Reprezentantii Guvernului au declarat, la sfirsitul lunii mai, ca bancile ar trebui sa scada dobinzile, ca urmare a evolutiei bune a indicatorilor economici. „Perspectivele evolutiei economice pentru 2004 si incheierea unui memorandum cu Fondul Monetar International creeaza premisele unei stabilitati economice solide, iar sistemul bancar trebuie sa raspunda”, a afirmat Tanasescu. El a apreciat ca diferentele de 8-10 puncte procentuale intre dobinzile active si cele pasive sunt prea mari. De asemenea, dobinzile de 30% percepute la creditele de consum nu se mai justifica, avind in vedere ca inflatia anualizata este de circa 13%. Declaratiile ministrului de Finante au fost sustinute si de premierul Nastase, care a cerut, la rindul sau, o scadere a dobinzilor bancare, declaratii pe care presa le-a suspectat de conotatii electorale.
O ultima declaratie in acest sens este cea a presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu. Acesta a declarat ca dobinzile anuale la depozite ar trebui sa se situeze intre 10-11%, iar cele la credite in jurul a 16%, in conditiile in care inflatia anuala estimata pentru acest an este de 9 procente. Argumentele lui Vacaroiu au fost anulate insa de declaratiile analistilor economici si de reprezentantii bancilor. Cit timp BNR ofera bancilor o dobinda de 20,75%, atunci are prea putina importanta care este nivelul inflatiei, iar bancile nu pot sa practice dobinzi mult mai mici pentru populatie, considera analistul Matei Paun. Presedintele BRD, Bogdan Baltazar a fost citat de presa cu urmatoarea declaratie: Domnul Vacaroiu ar trebui sa stie ca dobinzile sunt stabilite de piata bancara, au trecut vremurile cind era dinsul premier si incuraja idei nastrusnice, ca aceea de a stabili dobinda si cursul valutar in parlament. Din fericire, pericolul unor astfel de experimente e depasit. La rindul sai, presedintle Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea, a declarat ca, in conditiile in care statul se imprumuta, prin titluri de trezorerie, la o dobinda de 17-18%, iar BNR ofera o dobinda de 20,75% banilor atrasi de la banci, atunci bancherii nu pot plasa banii la dobinzi mai mici. In apararea lor, cei doi bancheri au mai spus ca dobinzile actuale sunt si rezultatul politicii BNR de a obliga bancile sa patreze un sfert din volumul banilor care-i au in rezerve minime obligatorii la banca centrala, pentru care se obtin dobinzi mici, de 5,75% anual. In privinta diferentei prea mare intre nivelul dobinzilor la credite si cele pentru depozite, asa-numita marja de 11%, Baltazar spune ca, exprimata in valuta, aceasta are o valoare de aproximativ 3,4 procente, apropiata de cea a pietei europene.
Oficialii BNR au precizat ca reducerea dobinzilor este conditionata de evolutia indicatorilor economici, in special de reducerea deficitului comercial, scaderea inflatiei si restructurarea economiei.
Potrivit ultimelor date statistice insa, deficitul comercial este in continua crestere, astfel ca se pune urmatoarea intrebare: cind va face BNR urmatorul pas spre reducerea dobinzilor? Sau poate ar fi mai corect pusa urmatoarea intrebare: Va mai scadea BNR dobinda de referinta? Pina una-alta, pe piata bancara se observa o tendinta tot mai accentuata de crestere a creditelor in valuta, cu dobinzi mult mai mici, in detrimentul celor in lei.
