Atat timp cat BNR va continua sterilizarea partiala, dobanda de politica monetara nu va putea ramane o dobanda de referinta pe piata, anticipand reduceri ulterioare ale dobanzii conditionate de dezinflatie si de aprecierea puternica a leului, se arata in ultima editie a CEE Biweekly, o publicatie a CEE Research Department din UniCredit Group.
CEE Biweekly: Romania
In ultima sedinta, BNR a surprins piata prin amploarea reducerii dobanzii de politica monetara cu 0,75 de puncte procentuale pe fondul dezinflatiei si al aprecierii leului. Indicele pretului de consum si-a diminuat ritmul de crestere, scazand de la nivelul de 4,9% atins in decembrie, pana la 4% crestere anuala inregistrata in luna ianuarie, cel mai scazut nivel dupa 1989.
Deficitul bugetar consolidat s-a dublat in 2006, atingand 1,7% din PIB, in urma cresterii mari a cheltuielilor, pana la circa 6 miliarde de euro, inregistrata in decembrie. Deficitul comercial a crescut cu 44,5% in 2006 pe fondul importurilor puternice, ajungand la 14,9 miliarde de euro.
Banca Nationala a Romaniei a surprins piata prin scaderea dobanzii de politica monetara cu 0,75 de puncte procentuale
In ultima sedinta, BNR a surprins piata prin reducerea dobanzii de politica monetara de la 8,75% la 8%, dupa 7 luni in care a mentinut-o neschimbata. In pofida recentei reduceri a dobanzii principale, politica monetara ramane in continuare restrictiva daca este evaluata in termeni reali.
Printre factorii care au determinat aceasta decizie este dezinflatia persistenta, cu inflatia anuala in scadere pana la un nivel de 4,01% in ianuarie – cel mai scazut nivel din ultimii 17 ani. Imbunatatirea perspectivelor inflationiste pe termen scurt si mediu au permis Bancii Nationale a Romaniei sa reactioneze peste asteptari in vederea stoparii aprecierii leului fara sa influenteze negativ dezinflatia proiectata.
Decizia a fost motivata si de necesitatea de a realinia nivelul dobanzii de politica monetara la cel de piata monetara, dupa ce a fost situata constant sub nivelul acesteia in ultima luna, astfel reconsolidand rolul de referinta al dobanzii de politica monetara. Este evident faptul ca ingrijorarile privitoare la aprecierea nesustenabila a leului si implicatiile in privinta presiunilor inflationiste viitoare joaca un rol tot mai important in deciziile BNR.
Modul in care va actiona BNR in urmatoarele luni in privinta volumului absorbtiei lichiditatilor de pe piata monetara va fi crucial pentru a evalua mai bine eficienta noii dobanzi. In aceasta privinta, atat timp cat va continua sterilizarea partiala, dobanda de politica monetara nu va putea ramane o dobanda de referinta pe piata, anticipand reduceri ulterioare ale dobanzii conditionate de dezinflatie si de aprecierea puternica a leului.
Momentan, acest scenariu este mai putin probabil, avand in vedere incertitudinea asupra evolutiei inflatiei in urmatoarele luni. In plus, inflatia CORE2 inca ridicata (care exclude preturile administrate si preturile volatile la fructe si legume proaspete, oua, combustibili) semnaleaza faptul ca presiuni inflationiste continua sa persiste. Economistii UniCredit previzioneaza faptul ca presiunile asupra preturilor se vor accentua semnificativ, mai ales incepand din a doua jumatate a anului, in urma cresterii preturilor alimentelor si a preturilor administrate, a posibilei relaxari a politicii fiscale si a cresterii prea rapide a salariilor, ceea ce ne indreptateste sa credem ca nu vor mai exista scaderi ale dobanzii de politica monetara pana la sfarsitul anului 2007.
Inflatia exprimata prin indicele pretului de consum a atins cel mai scazut nivel din ultimii 17 ani, pana la 4% de la an la an in ianuarie 2007
Indicele pretului de consum din Romania a crescut cu doar 0,2% in ianuarie fata de decembrie, mult sub asteptari, atingand astfel cel mai scazut nivel de crestere anuala de dupa 1989, scazand la 4% de la 4,9% in decembrie. Cea mai scazuta dinamica a cresterii a survenit in principal pe fondul componentelor non-alimentare. Acestea au inregistrat o crestere anuala de la 8,3% in decembrie, la 6,1% in ianuarie, in pofida cresterii preturilor la tutun datorata cresterii accizelor.
O contributie semnificativa la diminuarea cresterii preturilor non-alimentare a fost efectuarea ajustarilor asupra preturilor administrate in luna noiembrie, inainte de data programata (ianuarie 2007). Preturile alimentelor sprijina procesul de dezinflatie, inregistrand o crestere anuala de 1% (0,3% crestere lunara). Pe de alta parte, cresterea anuala a preturilor serviciilor s-a accelerat, atingand 5,6%, de la 5,1% in decembrie, datorata majorarii primelor de asigurare auto si a preturilor serviciilor ca furnizarea de apa, canalizarea, salubrizarea si telecomunicatiile.
Cheltuielile bugetare au atins un nivel record in luna decembrie, rezultand intr-un deficit anual de 1,7% din PIB
Deficitul bugetar consolidat al Romaniei in 2006 s-a dublat, atingand 1,7% din PIB, comparativ cu 0,8% in 2005, dupa ce bugetul a fost constant pe surplus pana in luna noiembrie a anului trecut. Desi au fost anticipate cresteri importante ale cheltuielilor pentru finalul anului, in linie cu tendintele ultimilor ani, suma de aproape 6 miliarde de euro cheltuita in decembrie (circa 6,5% din PIB proiectat pe intregul an) a surprins piata cu asteptari in jur de 1% deficit.
Autoritatile guvernamentale au explicat volumul mare de cheltuieli din luna decembrie prin transferurile extraordinare (datorate recapitalizarii CEC si stergerii datoriilor companiilor furnizoare de energie electrica) si redistributia fondurilor catre programe si proiecte cu potential mare de absorbtie.
Cheltuielile au avut o crestere anuala in 2006 cu 25,8% pana la 112,62 miliarde de lei, in timp ce proportia lor in PIB a crescut de la 31,2% in 2005 la 33,5% in 2006. Pe de alta parte, veniturile au crescut cu 22,5% de la an la an, ajungand la 106,97 miliarde de lei, atingand 31,8% din PIB de la 30,4% in 2005. In ansamblu, deficitul bugetar consolidat a ramas mult sub targetul oficial de 2,5% din PIB, reiterand nevoia imbunatatirii viitoare a managementului executiei bugetare.
Deficitul comercial din 2006 a avut o crestere anuala de 44,5% pe fondul importurilor puternice
In decembrie, deficitul comercial a avut o crestere anuala de 63%, atingand un nivel record de 2,1 miliarde de euro. In consecinta, deficitul cumulat pe anul 2006 a crescut cu 44,5% fata de decembrie 2005, ajungand la 14,9 miliarde de euro.
In decembrie 2006, exporturile au crescut cu doar 7,6% comparative cu decembrie 2005, inregistrandu-se totusi o crestere anuala cumulata de 16%. Exportul de masini si echipamente a crescut anul trecut cu 33%, devenind principalul sector de export cu o proportie de 20% din totalul exporturilor (inlocuind produsele textile a caror pondere a scazut la 16% dupa doi ani de stagnare). Cel mai dinamic sector de export a fost cel al mijloacelor si materialelor de transport, care a inregistrat o crestere medie anuala de 44%. Importurile s-au majorat anual cu 25% in 2006, sustinute de importul de bunuri de capital (masinile si echipamentele au crescut cu 29,5% de la an la an) si echipamente de transport (crestere anuala de 41,5 %). Conform previziunilor UniCredit, deficitul comercial in crestere creeaza premisele unui deficit de cont curent aproape de 11% din PIB in 2006.
