Masurile BNR nu vor duce la scaderea deficitului comercial
Presedintele HVB Bank, Dan Pascariu, a declarat, in cadrul emisiunii economice de luni, la Radio Romania Actualitati, ca masurile BNR de limitare a creditarii in valuta nu va reduce deficitul comercial al tarii, dupa cum se asteapta banca centrala. „Daca de acum inainte vom lua credite numai in lei nu inseamna ca oamenii vor cumpara numai produse fabricate in Romania. Oricine e liber sa aleaga intre un produs importat sau unul fabricat in tara, astfel ca, in opinia bancherilor, masura BNR nu are nici o legatura cu deficitul comercial al tarii.”
Pascariu crede ca nici al doilea pretext al BNR de ingradire a creditelor in valuta, acela al riscului valutar, nu are acoperire. „Bancile isi calculeaza singure riscul valutar la care sunt expusi clientii care contracteaza credite in valuta, astfel incit acest risc sa fie acoperit”.
Bancile de stat sunt favorizate
Pe de alta parte, Pascariu a precizat ca masura BNR de limitare a creditelor in valuta, desi cosmetizata ca prudentiala, este una administrativa, care defavorizeaza unele banci, in raport cu altele: „Favorizate sunt cele doua banci de stat, adica CEC si BCR”, a precizat el. Asociatia Bancherilor, in care Pascariu detine functia de prim-vicepresedinte, a cerut bancii centrale sa renunte la masura administrativa, de a limita volumul de credite in valuta la cel mult de trei ori capitalul bancii, cu una de stabilire a unui nivel maxim de crestere a creditelor, peste care nici o banca sa nu-l poata depasi. In acest fel, majorarea volumului de credite era impartit in mod egal intre toate bancile, indiferent de marimea lor.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, invitat in emisiune, a „fentat” problema: „CEC inca nu a inceput sa acorde credite in valuta, in timp ce BCR nu prea mai este de stat, fiind in proces de privatizare”, a spus Vasilescu.
Adrian Vasilescu a recunoscut insa, intr-o discutie particulara, ca marile banci cu capital strain sunt defavorizate de masura bancii centrale: „Intr-adevar, marile banci cu capital strain pierd pentru ca acestea au obtinut pina acum finantare ieftina in valuta de la bancile mama din strainatate, unde dobinzile sunt mici”.
Vom plati mai mult pentru un credit in lei
La emisiunea economica a postului public de radio a participat si Vasile Coman, redactor-sef la Ghiseul Bancar. Intrebat cum comenteaza masurile BNR, el a spus: „Dincolo de motivele care au determinat BNR sa ia aceste masuri si de faptul ca bancile sunt afectate de acest lucru, ar trebui sa privim lucrurile si din perspectiva omului obisnuit, client al bancilor: „Din cauza noilor masuri ale BNR vom fi obligati sa platim mai mult pentru un credit in lei, intrucit dobinzile sunt inca foarte mari.
BNR ar fi trebuit sa scada dobinzile mult mai devreme
„Cred ca masurile luate de banca centrala, de a limita creditele in valuta si de a scadea dobinzile, au fost luate prea brusc. Acestea ar fi trebuit luate mai din timp, pentru ca trecerea de la dobinzi mari la unele foarte mici sa se faca mai lin, evitind confuziile”, a mai spus Coman.
Presedintele HVB a spus ca, intr-adevar, scaderea dobinzilor BNR ar fi trebuit sa se faca mai lin. „Sa nu uitam ca in doar trei luni dobinzile au scazut foarte mult, dupa ce ani de zile s-au pastrat la aceleasi niveluri, chiar daca rata inflatiei era in scadere”.
Adrian Vasilescu nu a avut nici de data aceasta o explicatie convingatoare: „Guvernatorul Mugur Isarescu a avertizat inca de acum doi ani, intr-un interviu publicat in toata presa, ca ar trebui limitata cresterea foarte mare a creditului in valuta, care devenea un adevarat pericol pentru stabilitatea financiara a tarii”. Si atunci de ce nu a luat BNR inca de acum doi ani aceasta masura, preferind sa o adopte brusc, in doar citeva saptamini?
Creditele ipotecare, bagate in aceeasi oala cu cele de consum
Intrebat ce se va intimpla cu creditele ipotecare, contractate pina acum preponderent in valuta, consilierul guvernatorului a dat-o la intors din nou: „Tocmai am primit un tabel din care rezulta ca in ultimul an au existat foarte putine locuinte construite prin credit ipotecar. Si atunci se pune intrebarea: unde s-au dus aceste credite. Explicatia este ca s-au facut foarte multe schimburi de apartamente, care apoi au fost renovate. Banii din aceste credite s-au dus deci pe faianta, gresie, parchet sau vopseluri din import”, a fost concluzia consilierului BNR.
Concluzie cu care nu a fost de acord nici Dan Pascariu nici Vasile Coman. „Datele statistice invocate de domnul Vasilescu nu se potrivesc cu realitatile observate direct la clientii care vin la noi, din care rezulta ca, dimpotriva, in ultimul timp exista un numar tot mai mare de constructii prin credit ipotecar. Iar aceste date exprima nevoile clientilor, pe care noi le satisfacem financiar, deci sunt reale, nu simple date statistice.”
La rindul sau, Vasile Coman spune ca realitatea nu se potriveste deloc cu datele BNR. „Intr-adevar, numarul finantarilor prin credit ipotecar este inca foarte mic, insa la aceasta situatie a contribuit si banca nationala, prin restrictionarea creditelor ipotecare, inca de la inceputul anului trecut. S-a impus o limita a ratei lunare ce nu poate depasi 35% din venitul net al familiei, ceea ce a facut imposibil accesul unui om cu venit peste medie la un credit ipotecar pentru cumpararea sau constructia unei case. Din interviurile realizate de Ghiseul Bancar printre amatorii de credite ipotecare, a rezultat ca peste 90% dintre acestia si-ar putea permite sa plateasca o rata lunara pentru un credit ipotecar, insa nu pot acest lucru din cauza birocratiei impusa de BNR bancilor. Sa nu uitam ca un credit ipotecar nu este un credit de consum, deci nu influenteaza volumul importurilor, intrucit majoritatea costurilor cu o casa o reprezinta materiale de constructii fabricate in tara. In plus, un credit imobiliar presupune si o investitie pe termen lung in economia romaneasca, de care beneficiaza firme de constructii si producatori interni de materiale de constructii.”
Economiile in lei au devenit o problema
Inainte insa de scaderea dobinzilor la creditele in lei, si dobinzile la depozite au facut un salt in gol, ajungind la niveluri chiar mai mici decit cele in valuta.
„Intr-o tara normala, nu ar fi normal ca dobinzile la depozitele in lei sa fie mai mici decit cele la valuta. Numai ca noi nu suntem intr-o tara normala. HVB Bank a scazut dobinzile la lei la un nivel sub cele in valuta ca urmare a masurilor luate de BNR de a scadea foarte mult dobinzile si, in acelasi timp, de a mentine provizioane foarte mari de la banci, adica foarte multi bani depusi obligatoriu la BNR, drept garantie pentru creditele acordate, dar pe care se platesc dobinzi foarte mici. De asemenea, HVB a descurajat prin dobinzi foarte mici economiile in lei pentru ca, la fel ca alte banci, exista o lichiditate in exces in lei (adica foarte multi lei nefolositi), banca neavind nevoie si de alte depozite.
Adrian Vasilescu a recunoscut ca, in acest moment, economisirea, un aspect foarte important al economiei, este in mare dificultate. El insa a tinut sa ignore tendinta de scadere abrupta si brusca a dobinzilor in lei efectuate de marile banci straine, multumindu-se sa mentioneze ca unele banci mari, precum BCR, pastreaza inca dobinzi la depozitele pe un an de 9 procente, la o diferenta de aproape 7 procente fata de HVB si de 3-4 procente fata de media pietei. Comportamentul BCR este insa de inteles, avind in vedere ca insusi guvernatorul Mugur Isarescu a tinut sa faca un apel public la BCR pentru a nu scadea prea mult dobinzile la economiile in lei.
Sectorul bancar e supracapitalizat
Presedintele HVB a mai precizat ca banca pe care o conduce nu-si va majora capitalul social, pentru a putea sa mai acorde credite in euro. „HVB, cit si intregul sector bancar este oricum supracapitalizat”, a precizat Pascariu. Dupa adoptarea normelor BNR, Adrian Vasilescu a declarat ca BNR „ar saluta bancile care isi vor majora capitalul, acest lucru fiind benefic pentru economia tarii”.
