½Mai ales in privinta emigratiei½, ar spune cei mai batrani, cu nostalgia cortinei de fier comunista ce ne-a tinut prizonieri in tara timp de o jumate de secol. Asa incat toti romanii descopera abia acum beneficiile emigratiei, atat cei plecati sa munceasca sau sa calatoreasca in alte tari, cat si cei care raman acasa si primesc bani, poze, telefoane sau e-mailuri de la cei dragi. Capsunarii, cum sunt cunoscuti in tara, au trimis in tara anul trecut peste 4 miliarde de euro, mai mult decat investitiile companiilor straine in Romania.
Capsunarii salveaza deficitul
In primele 11 luni ale anului 2005 au intrat in tara aproximativ 4 miliarde de Euro sub forma de transfer privat, altfel spus, bani trimisi acasa de romanii care lucreaza in afara tarii. Cifra este o estimare a presedintelui CEC, Eugen Radulescu.
Despre ce este vorba? Tara noastra plateste altor tari, dar mai si primeste. Acest lucru este denumit stiintific balanta de plati. Daca ceea ce primeste este mai putin decat ceea ce cheltuieste, atunci se cheama ca tara are deficit de cont curent.
In momentul in care romanii iau bani din afara tarii si ii trimit in tara, deficitul scade. O contributie importanta la “producerea” de bani in afara tarii sunt asa numitii “capsunari”, aici referindu-ne la toti cei care lucreaza in strainatate, fie ca o fac pe plantatiile iberice, fie ca o fac pe santierele israeliene.
Se estimeaza ca in ultimul an, transferurile private au contribuit in proportie de 38,6% la diminuarea deficitului bugetar. Ca orice lucru intr-o economie, si aceste transferuri private au partile lor bune si rele.
Ce se intampla la noi…
In anul 2005 romanii au trimis in tara aproximativ 4,3 miliarde de euro, mai mult decat in 2004 cu aproximativ 50%.
▪Cine sunt cei care trimit banii? Conform unui studiu, cei care trimit banii sunt in mare parte emigranti temporari. Aproximativ 2 milioane de romani lucreaza peste hotare, adica circa 20% din totalul fortei de munca a Romaniei. 50,8% provin din mediul rural si 21,5% din micile orase. Bucurestiul trimite doar 2,4% afara in vreme ce Moldova se lipseste de 41% din forta de munca.
Teoria celor trei valuri
Cei care aleg sa lucreze in strainatate nu sunt nici cei mai bogati, nici cei mai saraci. Aceasta migratie stimuleaza procesele din teoria celor trei valuri. Ce spune aceasta teorie? Intr-o prima faza emigrantul este imprumutat ca sa poata pleca sa munceasca afara, dupa care acesta ramburseaza suma cu o dobanda informala.
In faza a doua, emigrantul este cel care ii sustine cu bani pe cei din tara. In faza a treia emigrantul continua sa trimita sume tot mai mari pentru ca apoi sa se intoarca in tara cu sume importante de bani.
▪De ce pleaca romanii in strainatate? Studiile identifica cativa factori determinanti care stau la baza migratiei temporare. Unul dintre cei mai importanti se refera la situatia financiara a gospodariei, altfel spus saracia. In functie de educatie asteptarile sunt diferite. Se constata ca asteptarile cresc in aceiasi directie cu nivelul educatiei, adica un inginer sau un medic vor avea pretentii mai mari decat o persoana de menaj. Acestea ar fi motivele “simpliste”.
Motive mai “elevate” pentru care romanii prefera sa emigreze ar fi deprecierea monedei nationale, caz in care nevoile sunt mai bine satisfacute cu moneda straina, cresterea economica in tara de destinatie sau cresterea economica in tara de origine. In ultimul caz, atractivitatea este mai mare pentru cei care doresc sa investeasca.
▪Care sunt avantajele si dezavantajele emigratiei temporare si a transferurilor private? In primul rand trebuie sa facem diferenta intre banii care se duc in consum si cei care sunt investiti.
In Europa de Est, aproximativ 65% din remittances (transferuri private curente + venituri din munca) sunt directionati in consum. Partea buna este ca acesti bani ajuta la diminuarea nemultumirilor sociale prin faptul ca populatia capata acces la mai multe bunuri si servicii si astfel creste standardul de viata. In plus, banii acestia sustin cresterea economica a tarii. Partea mai putin buna este ca acesti bani care vin in plus genereaza inflatia, stimuleaza importurile (care dezechilibreaza balanta de cont curent) si reduc interesul beneficiarilor pentru munca si venituri.
Celelalte aproximativ 35% care se duc in investitii au tendinta de a inlocui canalele oficiale de finantare, in schimb ele contribuie la finantarea afacerilor de familie si a angajarilor in comert si constructii.
Transferurile private faciliteaza accesul unui numar mai mare de persoane la asistenta sociala si reduc presiunea sociala, insa pot duce la dependenta de aceste servicii si creeaza inegalitati care pot incuraja fluxurile de emigratie. O alta urmare care este destul de mediatizata este cresterea preturilor la case si terenuri odata cu cresterea economiei locale.
Ce se intampla in Europa in urma cu 100 de ani
Urmatoarele informatii au la baza ideile dezbatute in Conferinta “Labor and Capital Flows in Europe Following Enlargement“, organizata de FMI in colaborare cu Banca Nationala a Poloniei desfasurata la Varsovia intre 30 – 31 ianuarie 2006.
In urma cu aproximativ 100 de ani, lumea exporturilor si importurilor era impartita in patru categorii: cei care exportau net atat forta de munca cat si capital (Italia, Franta, Germania, etc), cei care exportau net forta de munca si importau net capital (tarile nordice), cei care importau net atat capital cat si forta de munca (Argentina, Australia, Canada) si cei care importau net forta de munca si exportau net capital (SUA). Romania se afla acum in acelasi loc in care se aflau tarile nordice acum 100 de ani. Emigratia temporara creste salariile in tara de origine si le scade in tara de destinatie. Evident, acest fapt era de natura sa genereze atitudini xenofobe in tarile de destinatie.
Fata de acum 100 de ani, principala teama a rezidentilor din tarile de destinatie nu mai este concurenta pe locurile de munca, deoarece imigrantii au de regula o calificare mai slaba. Teama principala se refera la faptul ca perceptia rezidentilor este aceea ca imigrantii consuma mai mult decat produc, iar acest lucru le diminueaza bunastarea. Studiul European Social Survey realizat in 22 de tari releva faptul ca, respondentii, rugati sa spuna in ce masura considera ca imigrantii consuma mai mult decat produc, pe o scara de la 0-10 unde pentru 0 era “consuma”, media a fost de 4,24, ceea ce inseamna ca respondentii tind sa considere ca intr-adevar imigrantii nu “renteaza”. Cu toate acestea, perceptia generala cu privire la imigranti este destul de buna.
▪Cum reactioneaza Europa? Cele 15 tari care in anul 2004 constituiau U.E. au luat diferite masuri in privinta migratiei fortei de munca. Astfel, un grup de 8 tari (Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Luxemburg, Olanda si Spania) au decis inchiderea pietei muncii pentru cel putin 2 ani de zile. Austria, Italia si Portugalia au inchis si ele usa insa au lasat sa intre curentul pe sub usa, astfel ca migratia nu era complet suprimata. Danemarca, Irlanda si Marea Britanie au lasat portile deschise dar au limitat accesul la serviciile sociale, in vreme ce Suedia a devenit campioana ospitalitatii. Cu toate acestea, Suedia nu a fost foarte cautata, probabil si din cauza barierelor lingvistice. In schimb, Marea Britanie si Irlanda au depasit toate recordurile ridicand problema coordonarii la nivel european a politicii de migratie.
Alexandru Natsis
