Dupa cum prevede si legea in cauza, banca nationala sau Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ar fi trebuit sa elaboreze norme sau instructiuni de aplicare a legii. In lipsa acestora, la data intrarii in vigoare a acesteia, la inceputul anului, s-a creat o mare confuzie in rindul bancilor, fiecare fiind nevoita sa interpreteze dupa bunul plac principala prevedere a legii, privind informarea «consumatorului» despre costurile totale ale unui credit, sub forma unei formule denumita, impropriu, dobinda anuala efectiva (DAE).
Dupa cum s-a vazut si din reportajele publicate de Ghiseul Bancar de la fata locului, adica din cadrul ghiseelor bancilor, unele banci au optat pentru afisarea unor modele de calcul al DAE, cu toate ca aceasta formula se calculeaza in functie de profilul fiecarui client, in timp ce altele s-au multumit sa-i informeze doar pe cei care solicitau un credit. (Ca sa nu mai spunem ca nu putine banci s-au facut ca ploua, neinformindu-si clientii cu privire la introducerea DAE). Ceea ce nu a facut decit sa dezorienteze « consumatorul », acesta blamind, fireste, bancile si nu BNR, cum ar fi trebuit, care avea obligatia legala sa vegheze ca aplicarea exemplara si, in consecinta, unitara, a noilor reglementari. Numai ca BNR se afla, undeva intr-o alta dimensiune si in nici un caz in realitatea « consumatorului ». Dovada si interviul-reclama mascata al guvernatorului BNR Mugur Isarescu, publicat recent de unele ziare, in care acesta isi etaleaza preocuparile elitiste de ordin macroeconomic: «Se remarca o crestere sustinuta a celor mai sustenabile componente ale cererii agregate».
Implementarea haotica a unei legi care obliga BNR sa vegheze la buna aplicare a acesteia, a creat importante prejudicii bancilor: presa a consemnat problemele respective, rezultatul fiind, fireste, critici la adresa bancilor. Degeaba au incercat sa explice doar unii (prea putini) bancheri ca de fapt nu e vorba de noi costuri, ca rata a ramas aceeasi si ca e vorba doar de o informare mai buna a «consumatorului». Presa a consemnat realitatea si au rezultat articole din care «consumatorul» a inteles ca dobinzile si, implicit, creditele au devenit mai scumpe. Astfel ca bancile au sfirsit prin a fi criticate pe nedrept si au avut de suferit si cu privire la increderea fata de « consumator ».
Nu doar bancile, ci si BNR este obligata sa «resefete» consumatorul
Iar in tot acest timp BNR tacea milc, adoptind politica strutului. BNR, care era obligata de lege sa vegheze la buna aplicare a acesteia! Adica, era obligata si ea la «rasfatarea consumatorului», si nu doar bancile. Nici un comunicat oficial cu privire la noua lege, nici o declaratie oficiala a Guvernatorului sau a purtatorului de cuvint! Ici-colo niste declaratii date ziarelor de catre domnul Vasilescu. Care ajunsese la concluzia ca bancile nu trebuie sa afiseze DAE, e suficient sa-si informeze clientii in contractele de credit. O opinie in contradictie cu cea a Autoritatii pentru Protectia Consumatorului, care a sustinut oficial ca DAE trebuie afisata. Divergente care urmeaza, din cite se aude, tot pe la colturi, si nu oficial, cum s-ar cuveni, din respect fata de «consumator», a fi clarificate prin norme sau instructiuni de aplicare a legii. Cind si cum, nici asta nu se stie. Pentru ca domnul Vasilescu este preocupat, din cite am vazut, sa ne explice «Cine este EL, acest rege al pietei? Cine este, de fapt, consumatorul pe care bancile sunt acum nevoite sa-l rasfete, pentru ca asa le cere legea?». Cunoaste-te pe tine insuti, (iar apoi pe «consumator» este, intr-adevar, o piatra filosofala, iar domnul Vasilescu filosof raminea daca tacea. Dar, se pare ca are un angajament de indeplinit. In fiecare miercuri, in Ziarul Financiar. De umplut cota de spatii la rubrica «Puncte de vedere». Am fi fost mai ingaduitori daca ar fi fost tratat un subiect filosofal, sau de macroeconomie, cum le place celor de la BNR, insa nu poti tacea cind ti se spune cinic ca bancile trebuie sa rasfete consumatorul, iar BNR sa doarma.
(Vasile Coman)
