Un deficit bugetar redus poate defavoriza reducerea decalajelor dintre statele emergente si cele avansate, deoarece dezvoltarea unor sectoare precum inftrastructura, sanatatea sau educatia necesita cheltuieli bugetare mari, a declarat, pentru NewsIn, presedintele CNP, Ion Ghizdeanu.
Presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) a precizat, intr-un interviu acordat NewsIn, ca mentinerea unui deficit bugetar redus este o politica macroeconomica buna, dar nu sustine dezvoltarea si reducerea decalajelor.
„Pentru tarile avansate membre ale Uniunii Europene, restrictia de 3% (din produsul intern brut n.r.) este normala, pentru ca inseamna rigoare si dezvoltare sustenabila. Pentru statele ramase in urma, efortul de a limita deficitul bugetar franeaza cresterea, limiteaza nivelul de trai”, a explicat Ghizdeanu.
Pentru acest an, deficitul bugetar al Romaniei a fost stabilit la 2,73% din produsul intern brut (PIB), insa in primele zece luni ale anului bugetul era „pe plus”, inregistrandu-se un excedent de 0,3% din PIB. In schimb, Bulgaria si-a planificat pentru acest an un excedent bugetar de 3% din PIB.
De altfel, un deficit mai mare nu creeaza neaparat un pericol deosebit, considera seful Prognozei, care a dat exemplul Cehiei sau Ungariei. „Pana la urma, daca ai infrastructura, daca ai un aparat industrial modern, dupa cativa ani de deficit extern poti mult mai usor sa elimini acest dezechilibru”, a spus Ghizdeanu.
ªeful CNP a dat si exemplul Bulgariei, stat care a inregistrat, in ultima perioada, excedente bugetare. „Bulgarii, pentru ca au cursul si inflatia controlate, au mers pe deficit foarte mic, chiar surplus, ceea ce a facut ca infrastructura, dar si alte cheltuieli publice sa sufere”, a aratat Ghizdeanu.
„Incet-incet, incepe sa se vada ramanerea in urma si este posibil sa ajunga in situatia in care cresterea economica sa fie franata de stagnarea sanatatii, educatiei sau inftrastructurii. Acestea se fac in primul rand cu cheltuieli bugetare. Teoria deficitelor mici, care sa asigure sustenabilitate, nu are numai avantaje, ci si riscuri”, a mai spus seful CNP.
Potrivit lui Ghizdeanu, Bulgaria ramane inca cel mai apropiat stat de Romania, ca nivel al dezvoltarii, dintre statele Uniunii Europene. „Structural, insa, cea mai apropiata este Polonia”, a mentionat el.
„Bulgaria se afla cu noi pe ultimele locuri ca nivel de dezvoltare, dar ca structura ne asemanam cu Polonia. Este o tara mare, are agricultura asemanatoare, industrie extractiva, problemele pe segmentul carbunelui, al santierelor navale”, a mai spus Ghizdeanu.
„Pe de alta parte, tara cu care este bine sa ne comparam este Spania, deoarece a avut probleme asemanatoare cu Romania: zone desertice, zone cu probleme. Cand facem comparatii pe plan international pentru Romania, in cadrul prognozelor, le facem cu Spania si cu Polonia si pe anumite activitati cu Bulgaria”, a adaugat oficialul.
Un punct comun pe care Romania il are cu Bulgaria este potentialul de a atrage in continuare investitii straine. „In celalalte tari, precum Polonia si Cehia, perioada de avant pentru investitii a fost pana in 2000. Ca urmare, oportunitatile de afaceri in prezent s-au micsorat si din acest motiv, pe termen mediul, Romania va ramane o destinatie prioritara in Europa, alaturi de Bulgaria. La noi se fac inca investitii in centre comericale, de exemplu, lucru foarte dificil in alte state. Avem inca acest tip de oportunitati in piata, care compenseaza reducerea avantajelor legate de forta de munca sau de mediul de afaceri”, a explicat Ghizdeanu.
Investitiile straine directe in economia Romaniei au depasit pentru prima oara in acest an nivelul din acelasi interval din 2006, urcand cu 2,3% in primele noua luni pana la putin peste 5 miliarde euro, valoare care acopera deficitul balantei de plati in proportie de 42,5%
„Noi am spus, inca de la inceputul anului, ca nu exista in mediul international semnale ca investitiile se vor orienta brusc spre alte zone. Prognoza noastra initiala a fost de 7 miliarde si acum tot atat pentru acest an, dar poate fi putin sub aceasta valoare, neluand in calcul privatizarea specifica de anul trecut, a Bancii Comerciale Romane (BCR). Vorbim de reinvestire, fluxuri directe”, a spus seful CNP.
El a avertizat ca, in urmatorii ani, tendinta va fi de temperare a ritmului in care investitiile straine intra in economia romaneasca. „Investitiile vor scadea, oricum, pentru ca nu vom mai avea atatea privatizari. Anul acesta au mai fost si mai sunt la anul, avem Electroputere, Ford, daca se face, avem Antibiotice Iasi. Dar incet-incet, sursa agregata de privatizare se va reduce. Acum este moderata, dar se va reduce”, a mai spus Ghizdeanu.
Un nou val de turbulente pe piata inernationala ar putea contribui la temperarea investitiilor straine in 2008. „Exista un risc aparut odata cu inflatia si care este legat de turbulentele din SUA de pe piata financiara, care pot pondera, la anul, investitiile. Creaza o reticenta a investitorilor, nu ii determina neaparat sa-si schimbe directia, dar s-ar putea sa fie in general o reducere a investitiilor in piete. Este posibil ca investitorii sa doreasca sa astepte pentru a vedea ce se intampla”, a aratat Ghizdeanu.
El a precizat ca investitiile raman importante pentru Romania deoarece, dintre statele membre, Romania este una dintre tarile cu o crestere economica deosebita, iar piata este „la inceput”. Un alt motiv ar fi ca in 2008 va incepe absorbtia fondurilor structurale, „care atrag cofinantari, atrag parteneri straini”, a mai spus Ghizdeanu.
