Pietele de capital din regiunea central si est-europeana sunt prea mici pentru a rezista singure pe piata si ar trebui sa creeze o platforma unica de tranzactionare, obiectiv realizabil in cinci sau sase ani, a declarat marti, pentru NewsIn, directorul executiv al Bursei din Viena, Michael Buhl.
In contextul fuziunilor care au loc la nivelul marilor burse mondiale, cu capitalizari de mii de miliarde de euro, chiar cele doua mari burse din Europa Centrala si de Est – Wiener Boerse si Bursa de Valori din Varsovia – sunt prea mici, capitalizarea tuturor burselor din regiune insumand 591 miliarde euro in septembrie 2007.
„Orice bursa din regiune, chiar si cea din Varsovia, este prea mica si poate fi inghitita de un jucator mai mare. Viziunea noastra este o platforma unica de tranzactionare in regiune in cinci-sase ani, care sa dea o masa critica si sa atraga investitori. Tehnologia actuala o permite, chiar daca platformele de tranzactionare sunt diferite”, a spus Buhl.
Astfel, Bursa din Viena a ajuns la o capitalizare a pietei de 170 miliarde euro, in timp ce valoarea de piata a companiilor listate la bursa din capitala Poloniei insumeaza circa 145 miliarde euro. „Avem o capitalizare de zece ori mai mica decat cea a Deutsche Boerse si de 15 ori sub cea a bursei din Londra, de aceea preferam sa colaboram cu burse de talie oarecum similara”, a explicat Buhl.
Bursa din Viena are o strategie de extindere in centrul si estul Europei, care presupune pe de o parte colaborare – prin expertiza, indici, consultanta – si pe de alta parte intrarea in capitalul altor burse din regiune.
„Daca suntem doriti, suntem interesati sa devenim actionari la Bursa de Valori Bucuresti, cu care colaboram foarte bine. Nu ne intereseaza, in schimb, bursa la termen de la Sibiu (la care Bursa din Varsovia a cumparat un pachet de actiuni n.r.). Cred, de altfel, ca cel mai bine ar fi ca cele doua sa fuzioneze, asa cum s-a si incercat, pentru ca ele concureaza, practic, pe o piata foarte mica”, a spus Buhl, pentru NewsIn.
In prezent, Wiener Boerse detine actiuni (un pachet de 12,5%) la o singura bursa din regiune – cea din Budapesta, la care, impreuna cu membrii bursei vieneze, detine chiar controlul (68% din capital). Wiener Boerse este insa in carti pentru preluarea pachetului majoritar al bursei din valori din Bulgaria, pentru care este interesata si Deutsche Boerse. „Bursa din Viena si Deutsche Boerse sunt oarecum favorizate pentru ca folosesc sistemul de tranzactionare Xetra, care a fost adoptat si de bursa din Sofia”, a precizat Buhl. O alta oportunitate de extindere directa este si vanzarea pachetului majoritar – de 51% – al bursei din Ljubljana, de care bursa vieneza este interesata. „Este doar o problema de pret”, a spus Buhl.
De altfel, Bursa din Viena doreste sa ramana un jucator independent, pentru ca o preluare a sa de catre o bursa mare ar echivala, practic, cu un Anschluss (termen folosit pentru anexarea Austriei de catre Germania nazista, in martie 1938). „Daca am fi preluati de catre o bursa mare, sa zicem Deutsche Boerse, am deveni un mic departament de tranzactionare”, a comental Buhl.
Or, expertiza si jucatorii atrasi la ringul bursei vieneze ar putea servi la crearea acestei platforme „pan-est-europene” pe care sa se poata tranzactiona tiluri listate la oricare din bursele cuprinse intr-un perimetru care se intinde intre tarmul polonez al Marii Baltice si sudul Bulgariei sau intre minele din estul Ucrainei si muntii Tirolului.
„Nu intra in aceasta zona bursele din Þarile Baltice, controlate de operatori scandinavi, si nici cea din Moscova, care este un „animal” de o alta dimensiune”, a explicat Buhl.
In aceasta regiune, care se suprapune in parte peste contururile fostului Imperiu al Habsburgilor, bursa din Viena are ambitia de a reprezenta un nod (hub), insa lucrurile par a fi departe de a fi atat de simple. Amintirea vremurilor fostului Imperiu nu este atat de placuta pentru toata lumea, mai ales intr-o zona in care eliberarea de comunism a presupus, de multe ori, o recrudescenta a nationalismului, inclusiv economic. „Am intrat in discutii cu bursa din Varsovia, detinuta de stat, pe care fostul guvern vroia sa o privatizeze, insa dupa venirea fratilor Kaczynski la putere, privatizarile au fost stopate. Ma intalnesc totusi des cu domnul Sobolewski (Ludwik Sobolewski, presedintele Bursei din Varsovia n.r.) cu care discutam despre modalitati de a colabora”, a mentionat Michael Buhl.
Povestea s-a repetat si in cazul Slovaciei. „Am contribuit la crearea bursei din Bratislava si eram interesati sa devenim actionari, dar dupa venirea guvernului Fico, planurile de privatizare au fost abandonate”, a explicat seful bursei vieneze.
„Oricum, excludem orice preluare ostila, pentru ca nu vrem sa devenim actionari acolo unde nu suntem doriti”, a adaugat Buhl.
Insa seful bursei vieneze a tinut sa precizeze ca societatea pe care o conduce isi realizeaza propria strategie catre est, dincolo de a-i urma pe marii actori din economia austriaca listati la Wiener Boerse.
„Avem 80 de banci de investitii internationale membre ale bursei, care doresc sa aiba acces la un portofoliu cat mai diversificat de investitii. Extinderea catre est este mutual avantajoasa (win-win situation), deoarece noi ne servim clientii si incasam comisioane, iar bursele cum este si cea din Bucuresti castiga noi investitori”, a mentionat Michael Buhl, amintind despre cele 250 milioane euro atrase catre bursa bucuresteana in urma acestei colaborari.
ªeful bursei din Viena a mentinat ca turbulentele generate de piata americana a creditelor ipotecare a afectat doar marginal institutia pe care o conduce. „Avem mari banci de investitii, precum JP Morgan sau Morgan Stanley, pe care i-a costat un milion de euro ca sa devina membri ai bursei si care vor sa intermedieze tranzactii”, a spus Buhl, care a explicat ca, in conditiile in care titlurile au pierdut castigurile de la inceputul anului, jucatorii fac acum plasamente pentru ca estimeaza ca piata nu poate cobori mai jos. „Am avut in septembrie o intalnire cu investitorii la Londra si am fost asaltati pur si simplu”, a aratat el.
Primii pasi spre internationalizarea bursei vieneze au presupus negocieri asidue, isi aminteste seful institutiei. „E important sa atragi o mare banca de investitii. Dupa ce a venit JP Morgan, te duci la ceilalti si le spui: uitati, concurentul vostru e la Viena, voi ce mai asteptati?”, a incheiat Buhl.
