ªase organizatii ale societatii civile propun organelor statului introducerea unui randament minim anual garantat al pensiilor private obligatorii (pilonul II), egal cu rata anuala a inflatiei, acoperirea garantiei urmand sa cada in special in sarcina administratorilor.
„Inaintam propunerea introducerii unui randament minim anual garantat al pensiilor din pilonul II, egal cu rata anuala a inflatiei. Acoperirea acestei garantii trebuie sa cada in sarcina administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii”, se arata intr-o scrisoare transmisa de o coalitie de organizatii ale societatii civile, formata din Grupul de Economie Aplicata (GEA), Societatea Academica din Romania, Academia de Advocacy, Confederatia Patronala a Industriilor, Serviciilor si Comertului, Blocul National Sindical si Cartel Alfa.
Scrisoarea este adresata presedintelui Romaniei, primului ministru, presedintilor celor doua camere ale Parlamentului,
presedintilor partidelor parlamentare, guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si presedintelui Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Reprezentantii coalitiei au explicat ca acoperirea garantiei trebuie sa revina in sarcina administratorilor, deoarece ei sunt cei care gestioneaza aceste sume si, implicit, ei trebuie sa isi asume riscurile acestei activitati. Acestia au mai spus ca se doreste o masura pentru a proteja interesele cetatenilor care contribuie astazi si a celor care vor contribui in urmatorii ani la pilonul II al sistemului de pensii.
„Romanii isi lasa banii in administrarea unor fonduri private nu pentru ca aceasta este optiunea lor, ci pentru ca asa le cere legea. Corect ar fi ca legea sa le si garanteze ca acesti bani nu vor fi pierduti. In acest moment, legea prevede garantarea contributiilor nominale, minus comisionul de administrare”, se arata in scrisoare.
Reprezentantii celor sase organizatii au explicat ca, „practic, daca dai 10 lei la pilonul II in 2008, ti se garanteaza ca peste 30-40 de ani vei primi inapoi tot 10 lei, minus comisionul de administrare. Dar 10 lei de astazi nu au aceeasi valoare cu 10 lei de peste trei decenii. Chiar la o rata de inflatie modesta, de 2 – 2,5% (media din zona euro), in 30 de ani valoarea reala a unei sume de bani din prezent se injumatateste”.
Randamentul mediu al pietei pensiilor private ar putea fi mai mic decat rata inflatiei
Autorii scrisorii au mentionat ca, in conditiile in care se discuta despre un mecanism de garantare relativa a randamentelor, prin raportarea randamentului fiecarui fond de pensii la randamentul mediu al pietei, acest randament mediu al pietei poate fi, in unele cazuri, real negativ – adica mai mic decat rata inflatiei. In plus, raportarea la un randament mediu al pietei stimuleaza practicile concentrate, anti-concurentiale, intre administratorii fondurilor de pensii private obligatorii.
In prezent, romanii contribuie in mod fortat la aceste fonduri si tot ei sunt cei care suporta riscurile unei proaste gestionari a banilor sau riscurile unei piete financiare instabile, sustin organizatiile.
„Primul argument in favoarea acestei propuneri este unul de bun-simt – dupa o viata de contributii la pilonul II, fiecare merita sa primeasca macar atatia bani cati a depus – in termeni reali, nu nominali. Pilonul II de pensii este un mijloc de economisire, pentru suplimentarea pensiei de stat – deci trebuie sa fie stabil, si sa ofere o garantie minimala. In lipsa acestei garantii, este ca si cum altcineva ar juca banii tai de pensie la ruleta”, se mai arata in scrisoare.
Cele sase organizatii recomanda investitii in titluri de stat sau depozite bancare
Reprezentantii coalitiei au recomandat, in al doilea argument formulat in scrisoare, ca administratorii sa faca investitii in instrumente mai sigure.
„Daca statul nu ti-ar lua acea contributie pe care apoi o da spre administrare unor privati, alternativa cea mai putin riscanta de economisire ar fi titlurile de stat, urmate de depozitul bancar. Titlurile de stat si dobanzile la depozitele bancare nu pot fi nominal negative, in timp ce randamentul net al unor fonduri de pensii poate fi. Mai mult, randamentele titlurilor de stat si dobanzile la depozitele bancare, in conditii de concurenta pe piata, sunt in general si pe termen mediu peste rata inflatiei, deci real pozitive (pentru ca altfel populatia nu va dori sa economiseasca)”, se mai arata in documentul mentionat.
Al treilea argument se refera la capacitatea controversata a fondurilor de pensii private de a atinge randamentele promise. Astfel, potrivit autorilor scrisorii, istoria a demonstrat ca investitiile de portofoliu pe orizonturi mari de timp prezinta un risc ridicat. De exemplu, un studiu al carui co-autor este un cercetator GEA, publicat recent intr-un jurnal din Marea Britanie, arata, pe o analiza multi-anuala a fondurilor de pensii private listate la Bursa din Londra, ca probabilitatea de a obtine randamente mai mici decat cele promise de administratorii fondurilor de pensii private este de peste 75%.
Or, daca in cadrul pensiilor private facultative riscurile sunt liber asumate, in cadrul pensiilor private obligatorii aceste riscuri sunt asumate fortat, argumenteaza autorii scrisorii. „Ni se pare normal sa existe si o garantie minimala – nu ca vei primi randamentele promise, ci macar ca nu vei pierde banii depusi”, se mentioneaza in scrisoare.
Al patrulea argument al autorilor scrisorii se refera la practica internationala, in special din tarile dezvoltate, acolo unde mecanisme asemanatoare pilonului II de pensii functioneaza de mai multa vreme.
In scrisoare se mai arata ca in Australia, Elvetia sau Suedia exista un randament minim garantat (beneficii definite). In Elvetia insa, acest randament este modificat anual, in functie de circumstantele pietei, dar nu scade sub rata inflatiei.
In alte economii emergente care au implementat de mai mult timp sistemul si care l-au si modificat de mai multe ori, se foloseste de asemenea raportarea la rata inflatiei sau la alte instrumente financiare. Astfel, In Chile, randamentul minim garantat se calculeaza ca procent din randamentul mediu real al tuturor fondurilor, randamentul minim garantat in Uruguay se calculeaza ca 2 puncte procentuale peste rata anuala a inflatiei, iar randamentul minim garantat in Slovenia este 40% din randamentul titlurilor de stat, se precizeaza in scrisoare.
Exista, insa, si state care nu obliga administratorii de fonduri de pensii private obligatorii sa asigure nici un randament minim sau state in care aceste randamente nu sunt raportate la inflatie.
„Cei care au imaginat sistemul la noi nu au dorit sa garanteze un randament minim, asa cum se practica in alte tari, dar Romania trebuie sa se orienteze catre practica tarilor cu mai mare experienta in acest sistem de pensii private obligatorii si sa aplice un sistem care minimizeaza riscurile”, se mai spune in document.
Al cincilea argument al autorilor scrisorii depinde de bugetul de stat. „Daca oamenii nu vor primi nici macar banii pe care i-au depus, se vor indrepta impotriva statului pentru a-i despagubi. Pentru a preintampina aceasta situatie, trebuie aplicat principiul conform caruia pierderea trebuie acoperita de catre cei care o provoaca. Administratorii de fonduri din pilonul II de pensii trebuie sa fie obligati sa acopere eventualele pierderi, prin garantarea unui randament minim egal cu rata inflatiei. Statul este doar garantul de ultima instanta, daca pierderile depasesc capitalul social al administratorilor”, se mai spune in scrisoare.
Garantarea unui randament minim anual al pensiilor pe pilonul II cu rata inflatiei sporeste costurile administratorilor si reduce profitul contabil
Pentru administratori, o astfel de masura ar avea ca efect negativ cresterea costurilor pentru administratori, care ar trebui sa constituie rezerve mai mari, iar profitul contabil ar scadea, spun autorii scrisorii, care admit ca introducerea unei astfel de obligativitati ar putea duce la iesirea de pe piata a multor administratori si deci reduce, astfel, interesul pentru pilonul II.
„Insa experienta din toate celelalte tari demonstreaza ca oricum, indiferent de modificarea sau nu a legislatiei, numarul administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii a scazut de la momentul introducerii pilonului II si pana in prezent”, se mentioneaza in scrisoare.
Astfel, in Polonia, numarul acestora a scazut de la peste 20 in 1999 la sub 15 in 2005. Mai mult, randamentele obtinute in ultimii ani in economiile post-comuniste de catre fondurile de pensii private depasesc semnificativ rata inflatiei – cu 36% in Polonia, cumulat in perioada 2003-2005, si cu 18% in Ungaria – sau doar cu putin – cu 1% in Slovacia in 2005 – ceea ce inseamna ca administratorii acestor fonduri isi pot permite sa garanteze un randament minim egal cu rata inflatiei, considera autorii scrisorii.
„Acest mecanism trebuie sa functioneze anual, nu doar la sfarsitul perioadei de economisire, astfel ca, daca randamentul dintr-un an a fost inferior ratei inflatiei, contul fiecarui participant la pilonul II sa fie alimentat cu diferenta respectiva”, propun autorii scrisorii.
Aplicarea unei astfel de solutii nu reprezinta o schimbare a regulilor jocului, ci o imbunatatire justificata a cadrului legislativ cu scopul de a asigura o minima protectie a populatiei care contribuie la pensiile private obligatorii, conchid autorii scrisorii.
Unii analistii economici spun ca randamentul fondurilor ar putea fi mai mic decat rata inflatiei
„Principala problema a fondurilor de pensii obligatorii din Romania o reprezinta negarantarea cu rata inflatiei a randamentului, care este estimat (in prezent) la aproximativ 7% pe an de cele mai multe fonduri. Acesta se situeaza deja sub dobanda actuala de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 7,5% pe an, in conditii de crestere economica importanta”, explicase directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, pentru NewsIn.
De aceea, fondurile ar trebui sa garanteze un randament mai mare decat rata inflatiei, in caz contrar, valoarea contributiilor nominale putand sa se reduca la jumatate in termeni reali, in 30 de ani, a spus Voinea, mentionand ca, in prezent, tot riscul este suportat de contribuabili, inclusiv cel de a nu primi nimic inapoi.
Voinea a explicat ca este ridicol sa ti se garanteze un randament de 7%, in conditiile in care dobanzile bancare sunt de 7,5% pe an. Acesta a precizat ca fondurile de pensii obligatorii ar trebui sa garanteze contributiile participantilor macar cu rata anuala a inflatiei, respectiv suma bruta pe care o depun contribuabilii, indexata cu rata inflatiei.
Analistul economic, Ilie ªerbanescu declarase, pentru NewsIn, ca rata inflatiei trebuie garantata doar pentru faptul ca acest sistem al pensilor private obligatorii (pilonul II) este impus de stat si „de aici apare necesitatea unei garantari”.
El a aratat ca pentru fondurile de pensii facultative nu este nevoie de garantie, deoarece contribuabilul isi face o astfel de pensie la libera alegere.
„In ce priveste fondurile de pensii obligatorii, putem spune ca un contribuabil are posibilitatea sa aleaga intre un fond de pensii sau altul, insa nu poate alege daca participa sau nu”, precizase ªerbanescu, care a adaugat ca in cazul unei inflatii de 10-12% pe an, asa cum s-a intamplat in Statele Unite, aceste fonduri de pensii nu vor mai fi rentabile peste 30 de ani.
„In ce priveste inflatia, este suficient sa privesti in urma cu 30 de ani ca sa afli ce se poate intampla peste alti 30 de ani”, a conchis ªerbanescu.