Romanii iau credite fara a lua in seama costurile si riscurile acestora

Dupa patru ani de cand au inceput sa cunoasca bunastarea oferita de un credit bancar, romanii inca se indatoreaza fara a fi constienti si de riscurile la care sunt expusi. Aceasta pentru ca riscurile majore ale unui credit sunt greu perceptibile atunci cand se semneaza un contract de credit, acestea iesind la iveala abia cativa ani mai tarziu.

„Romanul se indatoreaza la banci ignorand aproape cu desavarsire costul unui credit, adica dobanzile, comisioanele si rata lunara de rambursat”, spune directorul departamentului stabilitate financiara al BNR, Ion Dragulin. Majoritatea judeca in felul urmator: am nevoie de 100 de milioane de lei, iar daca banca este dispusa sa-mi imprumute rapid aceasta suma, fara sa-mi ceara prea multe acte si garantii, atunci nu mai conteaza ca rata lunara depaseste 50% sau chiar 70% din veniturile totale ale familiei.

Un fleac, zice el, vazandu-se cu banii in mana, fara sa se gandeasca ca s-ar putea sa aiba probleme cu rambursarea creditului. De ce sunt dispusi romanii la astfel de riscuri? In primul rand, din cauza saraciei, adica a nivelului inca destul de mici ale salariilor si a nevoilor mari pentru noi cheltuieli si investitii, mai cu seama de bunuri de consum, precum electrocasnice, masini, dar si pentru renovarea locuintei sau cumpararea unei noi case.

Apoi, exista un optimism debordant cu privire la cresterea spectaculoasa a veniturilor in urmatorii ani. Cei mai multi sunt dispusi sa plateasca o rata la un credit care sa ajunga chiar si la 70% din veniturile proprii, pentru ca se asteapta ca salariul si alte venituri sa se majoreze semnificativ in urmatorii ani.

De asemenea, spune reprezentantul BNR, teama pentru somaj, cel mai mare risc in cazul rambursarii unui credit, este aproape inexistent, cel putin in marile orase ale tarii. Acest fapt, precum si disponibilitatea foarte mare a bancilor de a-si asuma, la randul lor, riscuri mari in creditarea persoanelor, ca urmare a concurentei foarte mari pe piata bancara, ar putea sa ameninte, pe viitor, stabilitatea financiara. Deocamdata insa, adica pe termen scurt, coeficientii de risc ai bancilor se incadreaza in limitele normale.

Problemele incep insa sa apara. Astfel, potrivit ultimelor statistici ale BNR, restantele la credite au inceput sa aiba, din acest an, o evolutie ce necesita atentie sporita.Intarzierile la plata unui credit au crescut in acest an cu nu mai putin de 163%, ponderea urcand de la 0,3% din volumul total de credite la 0,7%. Potrivit BNR, atunci cand restantele se majoreaza cu peste 200% exista o mare problema, iar in contextul crizei creditelor ipotecare din Statele Unite, amenintarea pare mai serioasa. Cu atat mai mult cu cat expansiunea creditului se asteapta sa cunoasca noi valente in urmatoarea perioada, ca urmare a relaxarii gradului de indatorare permis de BNR, dar mai ales pentru ca romanii inca au mare potential de creditare, estimat la cel putin trei miliarde de euro in perioada imediat urmatoare.

Un alt mare neajuns al celor care s-au imprumutat la banci este faptul ca s-au angajat sa le ramburseze intr-o perioada prea mare. De altfel, nici n-au avut incotro, intrucat veniturile mici nu le permit sa dea banii inapoi destul de repede. Motiv pentru care costul creditului creste foarte mult pana cand este rambursat in intregime, in timp ce valoarea bunurilor cumparate din banii imprumutati scade intr-un ritm mult mai rapid. Ceea ce inseamna ca un credit de consum rambursat pe termen lung nu face altceva decat sa reduca avutia financiara a romanilor. Cele mai castigate raman tot bancile.