In timp ce este nevoita sa faca fata unor provocari majore precum inflatia, cursul valutar sau deficitul de cont curent, Banca Nationala a Romaniei intra acum si sub tirul criticilor din partea bancilor comerciale, nemultumite de modul in care banca centrala a ales sa gestioneze riscurile legate de creditele acordate populatiei.
Cu cel putin doua probleme se confrunta in prezent BNR: cresterea vertiginoasa a creditelor in valuta, a caror volum l-a depasit, din nou, pe cel al imprumuturilor in lei, precum si majorarea gradului de indatorare a celor care obtin un credit bancar, ceea ce nu face decat sa urce si mai mult nivelul imprumuturilor acordate de banci, adica exact ceea ce nu-si doreste BNR. ªi atunci de ce a ales banca centrala sa relaxeze creditele, daca pe de alta parte incearca sa le limiteze cresterea?
Sunt bancheri care nici astazi nu-si explica ce a determinat BNR sa ia aceasta decizie, brusc, in vara acestui an. Cu atat mai mult cu cat bancile nu au cerut acest lucru, marea lor nemultumire fiind legata in principal de nivelul rezervelor minime obligatorii pe care sunt obligate sa le tina la BNR, echivalentul a 40% din nivelul creditelor acordate in valuta si 20% pentru creditele in lei, bani pentru care bancile sunt rasplatite cu dobanzi insignifiante. Reprezentantii BNR au motivat decizia de relaxare a creditelor ca fiind o conditie impusa de normele comunitare. Problema a fost ca masura a avut un impact atat de puternic incat primele banci care au aplicat noile norme au putut oferi unei persoane imprumuturi cu o valoare dubla fata de ceea se putea acorda inainte, in aceleasi conditii si cu acelasi nivel al veniturilor.
Acest avantaj, promovat puternic atat in presa cat si in reclamele bancilor, a facut ca oamenii sa faca cozi la ghiseele bancilor, care astfel au inceput sa acorde credite pe banda rulanta, dublandu-si sau chiar triplandu-si portofoliile in doar cateva luni. Asadar, se pare ca reprezentantii bancii centrale au subestimat efectele relaxarii creditelor, fapt relevat si intr-o recenta analiza de risc a BNR, care estimeaza ca aceasta masura va suplimenta volumul imprumuturilor cu trei miliarde de euro.
In plus, bancherii acuza BNR si de faptul ca a impus norme prea rigide si birocratice pentru acordarea noilor tipuri de credite. “Banca centrala ne obliga sa analizam fiecare solicitant de credit in parte, pentru a vedea care este gradul maxim de indatorarea, in functie de mai multi factori, precum garantiile, avansul sau comportamentul cu banca, ceea ce ne ingreuneaza foarte mult in acordarea creditelor”, spune presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, care este si vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
Creditele de retail sunt imprumuturi ce se acorda populatiei, in volume mari, ceea ce nu este posibil decat printr-un sistem standardizat, si nu asa cum impune acum banca centrala, adauga el. Se pare insa ca BNR a hotarat sa birocratizeze creditele relaxate intr-un gest disperat de a mai limita efectele acestora. Groningen mai spune ca tot din cauza bancii centrale populatia prefera creditele in valuta.
“De fapt, creditele in valuta nu sunt cu mult mai ieftine decat cele in lei. Nu dobanda conteaza aici cel mai mult ci tot sistemul impus de banca centrala, care permite bancilor sa acorde unei persoane un credit mai mare in valuta decat in lei. ªi cum toata lumea cauta in primul rand sa obtina un imprumut cat mai mare, atunci prefera valuta, fara a se gandi la riscurile pe care le-ar putea provoca, la un moment dat, devalorizarea leului in raport cu valuta, cum se intampla in prezent, fapt care majoreaza substantial rata de rambursat”, precizeaza reprezentantul Asociatiei Bancilor.
