Potrivit celui mai recent Raport economic periodic UE8+2 al Bancii Mondiale, cresterea productiei a inregistrat un ritm accelerat in regiune pe parcursul anului 2006 dar e posibil sa se modereze usor in anul 2007, se arata intr-un comunicat de presa al Bancii Mondiale.
Conform raportului, cresterea reala a PIB s-a consolidat in regiune, nu in ultimul rand in Polonia, Slovacia si Romania, iar performanta a continuat sa se imbunatateasca in a doua jumatate a anului.
Statele Baltice, Slovenia, Bulgaria si Romania au inregistrat o rata a cresterii mai ridicata decat in anul precedent. Aceasta a avut loc in pofida aprecierii monedelor nationale fata de euro si mai ales fata de dolarul american in mai multe tari, precum si in pofida cresterii economice moderate din zona euro.
In acest timp, preturile la petrol au continuat sa scada considerabil din septembrie pana la inceputul anului 2007. Cresterea economica s-ar putea incetini in multe dintre noile state membre in anul 2007 din cauza incetinirii in zona euro iar PIB-ul se va apropia astfel mai mult de potential.
Presiunile inflationiste s-ar putea accentua
Presiunile inflationiste s-ar putea accentua. In vreme ce inflatia pare sub control in Polonia si Republica Ceha, alte state intampina dificultati. In Statele Baltice si, intr-o oarecare masura, in Bulgaria si Romania, cresterile mari anticipate ale salariilor si creditelor neguvernamentale genereaza presiuni inflationiste semnificative si care pot duce la supraincalzire economica.
In alte tari, deprecierea monedelor nationale din mai si iunie 2006 a generat tensiuni legate de cresterea ulterioara a preturilor, in special in Ungaria. Ajustarea preturilor administrative si cresterea impozitelor indirecte armonizate cu UE au accentuat presiunile inflationiste in mai multe tari din regiune.
“Anul 2007 va aduce cu sine o noua runda de reglementari privind cresterea preturilor pentru cele mai multe tari UE8+2, impactul asupra inflatiei urmand a fi probabil cel mai pronuntat in Ungaria, Republica Ceha, Estonia, Lituania si Romania.
In acelasi timp, scaderea drastica a preturilor la petrol din ultima vreme ar putea contribui la amortizarea presiunilor inflationiste in 2007. Politicile fiscale din regiune au fost in general pro-ciclice in 2006, iar situatia nu pare sa se schimbe prea mult in acest an” spune Thomas Blatt Laursen, economist principal al Bancii Mondiale si autor coordonator al raportului.
Deficitele fiscale au crescut in cele mai multe tari din regiune, in pofida cresterii economice puternice si a veniturilor fiscale in crestere, acest aspect adaugandu-se la motivele de ingrijorare generate de supraincalzirea economica. Numai Polonia si Bulgaria au reusit sa-si amelioreze echilibrul fiscal structural. Relaxarea fiscala a fost puternica mai ales in Ungaria si Slovacia, deficitul in Ungaria ajungand la aproximativ 10% din PIB.
Pentru anul 2007, Ungaria planifica o consolidare fiscala solida iar Slovacia si Polonia au de asemenea ca obiectiv reducerea deficitelor. Majoritatea celorlalte tari din regiune intentioneaza relaxari fiscale. Numeroase tari intentioneaza o consolidare fiscala abia in 2008-2009 insa credibilitatea acestor planuri amanate este limitata deoarece multe dintre aceste tari vor intra intr-o perioada preelectorala.
Deficitele de cont curent au crescut in 2006 in regiune, in unele tari ajungand la niveluri ingrijoratoare. Cresterea cererii interne a generat deficite externe in ciuda expansiunii exporturilor. In vreme ce deficitele externe au ramas scazute in Polonia, Republica Ceha si Slovenia, acestea s-au apropiat sau au depasit 10% din PIB in alte tari. Investitiile straine directe au acoperit deficitele Republicii Cehe si Poloniei si cea mai mare parte din deficitele Ungariei, Bulgariei si Romaniei.
Sectorul bancar a avut rolul principal in finantarea deficitelor din Statele Baltice.
Entuziasmul privind adoptarea anticipata a euro a scazut intr-o oarecare masura. In timp ce Slovenia a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2007, majoritatea noilor state membre depune eforturi pentru a indeplini conditiile de aderare privind inflatia, deficitele bugetare, stabilitatea ratei de schimb si compatibilitatea juridica. Cele mai multe tari au renuntat la termenele initiale preconizate pentru aderarea la zona euro. Slovacia isi mentine inca termenul stabilit pentru luna ianuarie 2009, in pofida plafonului mic planificat pentru deficitul fiscal pentru 2007.
Propunerea Lituaniei pentru luna ianuarie 2007 a fost respinsa in primavara anului 2006, datorita preocuparilor generate de inflatie, iar Estonia si Letonia au amanat planurile pentru adoptarea euro din aceleasi motive. Statele Baltice continua sa aiba ca obiectiv aderarea la zona euro intr-un timp cat mai scurt dar acest lucru este putin probabil inainte de 2010. Celelalte tari au afirmat ca adoptarea euro nu este fezabila pana cel mai devreme in 2010-2012.
SUBIECT SPECIAL: EXTINDEREA CREDITELOR IN EUROPA IN CURS DE DEZVOLTARE
Subiectul special face o analiza a extinderii rapide a creditelor in “Europa in curs de dezvoltare” si a riscurilor asociate acesteia. Extinderea rapida a creditelor nu a slabit inca sistemele bancare din regiune dar situatia necesita o monitorizare atenta. In unele tari, explozia creditului a contribuit la crearea de dezechilibre macroeconomice importante, de supraevaluare a activelor si la riscuri si vulnerabilitati care impun o reactie de politici mai ferma.
Autorii sustin ca eficienta, profitabilitatea si capitalizarea in ansamblu a bancilor din tarile UE8+2 sunt in conformitate cu cele ale bancilor din zona euro iar creditele neperformante nu indica inca o crestere a vulnerabilitatilor.
Extinderea creditelor reflecta un proces natural de aprofundare financiara iar ratele de creditare raportate la PIB sunt in linie cu veniturile pe cap de locuitor.
Bancile straine, care au un management mai performant, detin o pozitie dominanta in practic toate tarile UE8+2. Cu toate acestea, exista si riscuri semnificative. O rata excesiva de crestere a creditului in unele tari contribuie la supraincalzirea economica si la mari dezechilibre externe, mai cu seama in Statele Baltice si, intr-o oarecare masura, in Romania si Bulgaria.
Concentrarea creditului nou in sectorul de consum si cel a locuintelor are o contributie mica la potentialul de crestere pe termen lung si, in acelasi timp, creeaza conditiile pentru supraevaluarea bunurilor. Discrepantele dintre maturitatea depozitelor si imprumuturilor.
Structurile de proprietate indirecta ar putea izola unele banci-mama de operatiunile lor locale. Se impune o monitorizare atenta si, in unele tari, reglementari prudentiale mai stricte pentru sistemul bancar. In acelasi timp, e necesara o reactie mai ferma fata de situatiile in care cresterea rapida a creditelor este asociata cu cresterea riscurilor macroeconomice – inclusiv evitarea politicilor fiscale pro-ciclice si masuri care sa descurajeze imprumuturile catre persoanele fizice.
* * *
Seria anterioara de Rapoarte economice periodice EU8 publicate cu incepere din martie 2004 a fost extinsa pentru a cuprinde noile state membre Bulgaria si Romania, pe langa cele opt tari din Europa Centrala si tarile baltice care au aderat la UE in 2004. Noul Raport economic periodic UE8+2 va fi publicat de trei ori pe an. El va continua monitorizarea evolutiilor macroeconomice si a reformelor din tarile UE8+2 si va oferi atat un rezumat la zi al evolutiilor economice din regiune cat si analize cuprinzatoare asupra actualelor probleme-cheie din domeniul politicilor economice.
Raportul poate fi gasit la adresa: http://www.worldbank.org/eca/eu10rer
