Romania va transmite Comisiei Europene pana la sfarsitul acestei luni Programul de convergenta, pentru a fi analizat concomitent cu cele ale celorlalte state membre, informeaza Guvernul.
Programul a fost elaborat de Comisia Nationala de Prognoza, cu consultarea organizatiilor nonguvernamentale, sindicate si patronate, precum si personalitati stiintifice. Programul de convergenta a fost aprobata in sedinta de Guvern saptamana trecuta.
Comisia a inceput deja sa analizeze Programele de convergenta si stabilitate ale statelor membre.
Danemarca este „un exemplu in ceea ce priveste politica fiscala”, afirma Comisia Europeana intr-un comunicat de presa dat publicitatii dupa examinarea programelor de convergenta ale Ciprului, Slovaciei si Danemarcei. Statele membre ale Uniunii Europene din afara zonei euro trimit Comisiei periodic programe de convergenta. Cele care folosesc deja moneda unica europeana trimit Programe de stabilitate.
Comisia a analizat si programele de stabilitate ale greilor UE: Italia, Germania si Franta, precum si pe cel al noului venit in zona euro: Slovenia. Italia are probleme cu deficitul bugetar excesiv, din punct de vedere al conformitatii cu Pactul de Stabilitate si Dezvoltare. Slovenia are nevoie de continuarea si consolidarea reformelor fiscale, subliniaza Comisia.
Politicile fiscale ale Danemarcei si Ciprului concorda cu Pactul de Stabilitate si Dezvoltare. Slovacia sta mai prost din cauza deficitului sau bugetar excesiv. Comisia recomanda Slovaciei sa faca eforturi pentru corectarea deficitului in 2007. De altfel, Programul de convergenta al Slovaciei prevede corectarea deficitului in 2007 prin restrangerea cheltuielilor publice. Obiectivul pe termen mediu al Slovaciei este un deficit structural de 0,9% din PIB, iar programul sau de convergenta prevede realizarea acestui obiectiv pana in 2010.
Comisia lauda Danemarca pentru ca are deja surplus bugetar si o datorie publica minima si in scadere. Cipru, pe de alta parte, care a anuntat ca doreste sa adopte euro pana in 2008, mai are de facut reforme in domeniul pensiilor si al sistemului de sanatate, precizeaza Comisia Europeana. Cipru trebuie sa previna problema impactului pe care il va avea asupra bugetului imbatranirea demografica. Ciprul este statul membru cu cea mai imbatranita populatie. Programele de convergenta danez, cipriot merg din 2007 pana in 2010, iar cel slovac pana in 2009.
Ce prevede Programul de convergenta al Romaniei
Purtatorul de Cuvant al Guvernului, Oana Marinescu a explicat la finalul sedintei de Guvern ca Programul prezinta principalele directii pe care va merge Romania din punct de vedere al reformelor si masurile care vor fi luate, astfel incat sa se realizeze convergenta reala intre dezvoltarea Romaniei si cea a Uniunii Europene.
Potrivit Programului, Romania nu va adera la Mecanismul European al Ratelor de Schimb, ERM-2, premergator adoptarii euro, mai devreme de 2012. Termenul de realizare al angajamentului pentru adoptarea monedei euro este anul 2014. „Acest interval de timp de cativa ani este necesar pentru a permite Romaniei sa aplice acele masuri si acele reforme care sa asigure capacitatea economiei de a sustine moneda euro”, a declarat Purtatorul de Cuvant al Guvernului.
Documentul mentioneaza clar prioritatile asupra carora Guvernul se va concentra in perioada urmatoare si principalele finantari in perioada urmatoare: respectiv educatie, cercetare, mediu si infrastructura. De asemenea, in program sunt precizate si politicile sectoriale care trebuie promovate pentru a creste eficienta utilizarii resurselor publice, precum si reformele structurale care trebuie promovate din punctul de vedere al finantelor publice, respectiv reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de sanatate, descentralizarea, imbunatatirea cadrului institutional si a orientarii pe termen mediu in alocare resurselor publice, a aratat Purtatorul de Cuvant al Guvernului.
Oana Marinescu a spus ca in ceea ce priveste cresterea competitivitatii economiei romanesti exista o serie de angajamente vizand imbunatatirea mediului de afaceri, cresterea flexibilitatii pietei muncii si a mobilitatii fortei de munca, reducerea disparitatilor regionale si reforma administratiei publice. „Romania trebuie sa indeplineasca, trebuie sa actioneze si sa se gandeasca pe sine ca parte a UE. Prin urmare, exista o interdependenta la nivelul politicilor care trebuie promovate, precum si o interdependenta la nivelul pietei europene”, a afirmat Purtatorul de Cuvant al Guvernului.
Elementele cheie cuprinse in Programul de convergenta pe termen mediu 2006-2009, sunt:
• Mentinerea stabilitatii macroeconomice, continuarea procesului de dezinflatie si limitarea deficitului de cont curent
• Imbunatatirea predictibilitatii si performantelor politicii fiscale pe termen mediu, inclusiv utilizarea eficienta a fondurilor de la UE
• Continuarea si aprofundarea reformelor structurale si furnizarea de servicii imbunatatite in sanatate, invatamant, cercetare si dezvoltare, transporturi, pentru a spori nivelul de responsabilizare si de eficienta
• Asigurarea sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung
• Imbunatatirea mediului de afaceri, promovarea culturii antreprenoriale, cresterea flexibilitatii si participarii pe piata muncii
• Reforma administratiei publice.
Pentru 2007, tinta de inflatie este stabilita la 4% – decembrie la decembrie- cu o marja de un punct procentual. Pentru 2008, tinta centrala este stabilita la 3,8% (decembrie la decembrie) cu aceeasi maja de toleranta. Pe termen mediu, tintele de inflatie vor fi stabilite conform traiectoriei necesare mentinerii procesului de dezinflatie intr-o directie care sa fie conforma cu criteriile de convergenta.
Politica fiscala a Guvernului este conceputa astfel incat sa sustina obiectivele de convergenta, prin mentinerea deficitului bugetar la nivel prudent, prin stimularea unor rate de colectare imbunatatite.
In ceea ce priveste obiectivul specific pe termen mediu, s-a pornit de la premisa ca deficitul guvernamental structural va fi de 0,9% din PIB in 2011. Acest nivel asigura o marja suficienta de siguranta pentru evitarea depasirii limitei de 3% din PIB a deficitului bugetar, in conditiile aparitiei unor socuri adverse in ritmul de crestere economica.
Eforturile pe termen mediu ale Guvernului sunt indreptate catre crearea unor conditii favorabile mentinerii sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung, inclusiv costurile de lansare al celui de-al doilea pilon de pensii, ceea ce inseamna, in principal, ajustarea bugetelor publice la consecintele procesului de imbatranire a populatiei.
Scopul stabilit de Guvern este de a furniza servicii publice imbunatatite, care sa cuprinda un sistem de invatamant si pregatire profesionala de calitate, o retea moderna si sigura de transport si servicii prompte de asistenta medicala. Se urmareste ca aceste servicii sa fie asigurate prin cresterea investitiilor in sectorul public, inclusiv utilizarea eficienta a fondurilor UE.
Dezvoltarea unui sector agricol tot mai competitiv, concentrat pe ferme de dimensiuni mijlocii, va conduce la reorientarea populatiei active catre sectorul de servicii din agricultura. Astfel, se estimeaza ca in anul 2009, pe fondul cresterii populatiei ocupate totale, populatia ocupata in sectorul agricol se va reduce ca pondere la 26,3%, cu 5,8 puncte procentuale mai putin fata de anul 2005.
In acelasi timp, se estimeaza, la orizontul anului 2009, cresterea, atat a populatiei active, cat si a celei ocupate, ratele de activitate si de ocupare ajungand la 63,3% si, respectiv, 59%. Guvernul isi propune cresterea in medie, de la an la an, a ratei de participare a populatiei active cu varste intre 15-64 ani cu 0,3 puncte procentuale.
Guvernul isi va concentra eforturile pe cele trei prioritati prevazute de Agenda Lisabona revizuita: atragerea si mentinerea mai multor persoane pe piata fortei de munca, imbunatatirea adaptabilitatii si cresterea investitiilor in capitalul uman, corelat cu problema demografica si migratia, excluderea sociala, precum elemente asociate cum ar fi sanatatea populatiei si aspectele sensibile ale saraciei.
De asemenea, Guvernul intentioneaza sa diminueze in continuare costurile cu forta de munca prin reducerea graduala a cotelor de contributie la sistemele de asigurari sociale. Alte masuri de reducere a costurilor privesc diminuarea pe anumite perioade de timp a contributiei la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru anumite grupuri tinta: tineri absolventi, lucratori in varsta de peste 45 de ani, lucratori unici intretinatori de familie, persoane cu handicap.
In contextul ajustarii continue a pietei muncii, Guvernul considera prioritara asigurarea accesului egal si reinsertia pe piata muncii a tinerilor, femeilor, persoanelor in varsta, precum si persoanelor considerate defavorizate. Astfel, se va acorda o atentie speciala consolidarii capacitatii institutionale, in special la nivel local, pentru utilizarea eficienta a fondurilor provenite din Fondul Social European. Obiectivele asumate de catre Guvern vizeaza reducerea ratei somajului de lunga durata de la 4,0% in 2005 la 3,5% in 2009, a ratei somajului BIM (Biroul International al Muncii) de la 7,2% in 2005 la 6,5% in 2009 si cresterea ratei de ocupare a persoanelor varstnice de la 39,4% in 2005 la 42,8% in 2009.
In ceea ce priveste educatia continua si formarea profesionala, Romania inregistreaza o rata scazuta de participare la educatie si formare in randul populatiei din grupa de varsta 25-64 ani (1,1% – 2001, 1,1% – 2002, 1,3% – 2003, 1,6% – 2005). Numarul scazut si acoperirea geografica inconsistenta a furnizorilor de formare pentru adulti, interesul scazut al antreprenorilor pentru investitia in dezvoltarea resurselor umane, ca si oferta de instruire care s-a concentrat mai mult pe programe pentru aptitudini generale (utilizare computer, limbi straine, contabilitate) si mai putin pe aptitudini specifice, au determinat o rata scazuta de participare in aceste programe.
Pentru anul 2010 se estimeaza o crestere de peste 7% a ratei de participare la educatie si formare profesionala pentru grupa de varsta 25-64 de ani, ceea ce reprezinta o crestere de 5,4 puncte procentuale fata de 2005.
Pentru imbunatatirea mediului de afaceri, Guvernul continua transpunerea directivelor Pietei Comune si promovarea simplificarii legislatiei in domeniile suprareglementate. De asemenea, Guvernul va continua sa elimine barierele administrative si tehnice si va promova simplificarea legislatiei in domeniul serviciilor. Alte masuri vizeaza limitarea ajutoarelor de stat si directionarea acestora pentru sustinerea obiectivelor orizontale si reducerea disparitatilor economico-sociale intre regiunile din Romania, finalizarea procesului de liberalizare a pietelor in domeniul energiei electrice si a gazelor naturale, generalizarea sistemului electronic de depunere on-line a cererilor privind obtinerea autorizatiilor, avizelor, licentelor si permiselor necesare desfasurarii activitatii agentilor economici.
Romania va beneficia dupa aderare de fonduri importante pentru sprijinirea dezvoltarii tarii si diminuarea disparitatilor inregistrate fata de celelalte state membre ale UE. Dezvoltarea complementara si corelata a localitatilor urbane si rurale si reducerea disparitatilor regionale se vor realiza prin sprijinirea dezvoltarii urbane durabile, consolidarea mediului de afaceri regional, dezvoltarea turismului si imbunatatirea infrastructuri.
