Abrupt… si totusi mai relaxat!
Am solicitat un interviu domnului Bogdan Baltazar. Raspunsul este favorabil si ma grabesc spre locul faptei. Biroul – de unde acum acorda consultanta clientilor bancari – poarta amprenta elegantei, atitudinii si distinctiei aristocratice cu care ne-a obisnuit fostul sef de la BRD.
Dialogul este cursiv… Bogdan Baltazar are multe de spus si ofera raspunsuri chiar si la intrebari nerostite. Volubil, interlocutorul este mult mai relaxat si totusi… abrupt. Nu se sfieste, in continuare, sa-si rosteasca apasat punctul de vedere.
Nostalgic dupa BRD…
BRD, „copilul meu”, a lasat urme adanci in inima bancherului. Bogdan Baltazar nu reuseste inca sa se desparta definitiv de institutia care l-a consacrat si pe care a consacrat-o. Nostalgic, domnia sa pronunta cu regularitate numele „BRD”, chiar si in momentele in care avem ca tema de discutie actualul sau loc de munca. Am structurat intreaga discutie cu Bogdan Baltazar pe doua directii – o parte a fost axata pe o scurta radiografie a sistemului bancar romanesc iar cea de-a doua parte se vrea a fi prima consultanta publica acordata de fostul presedinte al BRD.
Ghilimelele contin punctele de vedere exprimate de partenerul meu de dialog.
Cum a fost 2004?
„Nu exista datele pe anul trecut pentru a putea vorbi pe baza unor aprecieri nu numai calitative, ci si cantitative. Este cert ca piata bancara s-a dezvoltat, creditul de retail, atat cel de consum cat si cel ipotecar/imobiliar, a crescut. Ritmul de crestere nu este insa mai mare decat in 2003, an in care s-a inregistrat – cu adevarat – explozia creditului de consum. Gradul de bancarizare, se zice, a ajuns la 17,5% (raportul dintre creditele neguvernamentale si PIB). Acest lucru este remarcabil, daca avem in vedere ca PIB-ul, scriptic, a crescut mult. Chiar si asa, avem inca un grad de bancarizare mult mai mic decat alte tari din zona.”
Produsul bancar in 2005: creditul pentru nevoi
„Cred ca un produs important in 2005, chiar daca este inca scump, va fi creditul la care nu se pun intrebari, adica imprumutul pentru nevoi personale nenominalizate. Creditul pentru consum va avea o anumita plafonare pentru ca s-a epuizat primul val de oameni dornici sa-si cumpere bunuri de folosinta indelungata. In ceea ce priveste sectorul de „corporate”, sper sa demareze si pentru acesti clienti produsele derivate.
Ma astept si la o crestere a volumului depozitelor bancare pentru ca este posibil ca Bursa sa aiba un reflux, motivul fiind raportul foarte mare dintre cerere si oferta. Daca, deocamdata, se sparg depozite pentru bursa, cred ca, la un moment dat, oamenii vor depasi aceasta stare de betie.”
Produse bancare romanesti vs. produse bancare straine
„Noi suntem inca intr-o faza destul de incipienta. Pe retail miza este „industrializarea” acestui segment de produse si servicii bancare. Inca se pierde mult timp cu aceste credite, fata de occident – unde un asemenea imprumut se acorda in zece minute (50% din tranzactii se fac pe telefon si pe internet). Bancile autohtone nu sunt pregatite sa faca prea multe lucruri prin telefon. In Romania nu avem inca sistemul, infrastructura si gradul de securitate necesar pentru ca totul sa decurga ca in strainatate.”
Lipsesc produsele care sa fidelizeze clientii
„Prapastia mare este in faptul ca bancile romanesti nu au reusit sa creeze produse de economisire variate si, mai ales, pe termen lung, care sa fidelizeze clientul. Omul vine la banca, aduce bani si apoi ii scoate.
Aduce si scoate!… Bancile nu au reusit sa puna in functiune un orizont in care romanul sa se inscrie cu asigurari de viata, fonduri private de pensii, fonduri mutuale diversificate etc. Pana cand bancile nu vor realiza aceasta ancorare a clientului in trei-patru produse pe termen lung, nu vom avea clienti fideli.”
„Trebuie sa recunoastem ca dobanzile la credite sunt inca mari”
Fara indoiala, noile reglementari privind calcularea DAE (dobanda anuala efectiva) au scos la suprafata faptul ca bancile percep costuri exagerat de mari pentru creditele acordate. Mediile de afaceri si opinia publica au protestat fata de raportul imens dintre ceea ce incaseaza o banca atunci
cand acorda un imprumut si dobinda pe care o ofera la depozite. Romanii nu s-au sfiit chiar sa compare banca cu un camatar. L-am intrebat si pe Bogdan Baltazar ce crede despre aceste critici dure formulate de clientii bancilor. Domnia sa recunoaste ca dobanzile la credite sunt mari dar „in acelasi timp, ceea ce se refuza a se intelege este ca aceste dobanzi mari au la baza mai multe motive intemeiate. In primul rand, ele provin din faptul ca economia romaneasca este inca o economie febrila, cu cresteri de preturi trimestriale si cu o inflatie care este numai pe hartie 9% (in mediul urban probabil ca este 14-15%). De ce credeti ca BNR, desi a facut eforturi mari, nu a putut reduce dobanda de interventie la mai putin de 16,5%? Cu siguranta, datorita faptului ca simte aceasta inflatie.
Ecarturile mari se mai datoresc, in al doilea rand, rezervei minime obligatorie – impusa de Banca Centrala – care este enorma (18% din resursele in lei si 30% din cele in valuta) si pentru care se acorda o retributie mizerabila. Din marja medie de 7-8%, 3 puncte procentuale se datoreaza BNR. Un alt treilea motiv este dat de fragilitatea mediului de afaceri. Bancile considera ca se afla intr-un climat de afaceri riscant si, chiar daca nu este extrem de legitim, acestea se apara de riscul de creditare pe IMM-uri cu marje mai mari. Cu alte cuvinte, cei buni trebuie sa plateasca si pentru cei care nu ramburseaza creditele sau dau faliment.”
Politica BNR este plina de contradictii
Banca Nationala a Romaniei a cunoscut, in opinia lui Bogdan Baltazar, o evolutie pozitiva, insa aceasta institutie are inca multe probleme de rezolvat, iar deciziile sale sunt de multe ori contradictorii.
„Intotdeauna i-am spus domnului Mugur Isarescu ca BNR este o Banca Centrala, in care, la ora actuala, se pune mai mult accentul pe Centrala si mai putin pe Banca. BNR ar trebui sa vina mai mult in intampinarea cerintelor legitime ale bancilor. Continua sa fie un organism de dictare si chiar, uneori, un organism care gaseste o placere copilareasca in a pacali prin deciziile sale dealerii din banci. Sigur ca nu trebuie sa-i dai certitudini dealerului, dar continui sa spun ca BNR trebuie sa construiasca un fel de tunel de asteptare – ceea ce a facut bine in privinta aprecierii monedei nationale.” La intrebarea „Ce ar trebui sa faca Banca Centrala pentru a ajuta mai mult bancile?”, Bogdan Baltazar a raspuns sec: „Sa fie mai prietenoasa si mai predictibila in sensul politicii!”.
Ce reproseaza Bancii Nationale…
• Nu exista o metodologie clara de calculare a DAE (dobanda anuala efectiva)
• Nu exista o legislatie clara si care sa poata fi invocata intr-un conflict in ceea ce priveste instrumentele derivate
• Nu exista o piata secundara serioasa a titlurilor si obligatiunilor corporatiste
• Nu are specialisti bancari – „Sub aspectul cunoasterii in detaliu a activitatii bancilor, BNR este deficitara. Are o serie de oameni care au lucrat in banci, dar acestia, desi foarte buni, sunt inca putini.”
Economii in lei, credite in valuta si ochii cat cepele la costul imprumutului
Ma pregatesc sa trec la partea a doua a dialogului, cand interlocutorul ma avertizeaza ferm: „Bogdan Baltazar nu poate da sfaturi gratis!”. Ma risc si il intreb „In ce moneda economisesc?”. Raspunsul vine imediat: „Clar… in lei!!!”. Apoi intareste: „Eu nu pot da consultanta gratuita, dar pot spune ca, la ora actuala, portofoliul meu din Romania este alcatuit astfel: 85% lei, 10% euro si 5% dolari. Cu leul castigi din doua parti: din aprecierea monedei nationale si din dobanda!”. Ii adresez a doua intrebare: „In ce moneda ma imprumut?”. „Fara discutie, eu m-as imprumuta in valuta!”, precizeaza, sigur pe el, Bogdan Baltazar. „Ce trebuie sa urmaresc atunci cand iau un credit?”. Opinia bancherului este ca „in primul rand, urmaresc sa obtin o dobanda cat mai mica si spoi sa am o relatie buna cu banca, sa fiu aproape de agentia bancara, sa gasesc niste oameni intelegatori dincolo de ghiseu…”. Dupa acest ultim raspuns, ma grabesc sa inchei aceasta intrevedere cu domnul Bogdan Baltazar, cu speranta ca va uita de onorariu pana sa parasesc biroul domniei sale. Il las fericit ca ii promovam gratis biroul de consultanta, chiar daca noi nu facem niciodata publicitate gratuit.
