Febra pietei imobiliare a cuprins, in sfarsit, si sectorul creditelor bancare, dupa cum se anticipa de multa vreme. Pentru prima data ritmul de crestere al imprumuturilor destinate cumpararii sau constructiei unei locuinte l-a intrecut in acest an pe cel al creditelor de consum. Potrivit ultimelor date ale BNR prezentate de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, creditele imobiliare acordate de banci s-au majorat in acest an cu 63,4%, in timp ce ascensiunea creditelor de consum a fost de 59,4%.
Totusi, creditele destinate achizitiei de bunuri de consum, de la masina, mobila si frigider pana la telefoane mobile vor ramane preponderente inca cativa ani buni, tinand cont de veniturile mici ale romanilor si de nivelul de trai. Insa dupa cum considera si Georgescu, imprumuturile destinate investitiilor imobiliare, facute atat de persoanele fizice cat si de IMM-uri sau de companii mai mari, isi vor mentine in continuare un ritm de dezvoltare mai accelerat decat cele de consum iar peste cativa ani le vor intrece. Cu alte cuvinte, piata imobiliara romaneasca se va alinia, inca de anul viitor, la cele din tarile dezvoltate, unde este sustinuta in principal de credite.
Dar sa nu ne grabim prea tare, avertizeaza aceeasi reprezentanti ai bancii centrale. Pentru ca Romania nu seamana deocamdata cu tarile care au o piata imobiliara si una bancara dezvoltate. Astfel, doua mari piedici vor limita inca serios in urmatorii ani o dezvoltare puternica a sectorului de credite imobiliare. Este vorba, mai intai, de faptul ca la noi nu exista inca un echilibru intre cerere si oferta, nici pe piata imobiliara si nici pe cea bancara. Deficitul de locuinte, de cladiri de birouri, de spatii industriale si comerciale face ca preturile acestora sa fie de multe ori supraevaluate, iar tendintina este de scumpire permanenta, pana cand se va ajunge la un anumit echilibru si la un prag de dezvoltare.
Pe de alta parte, indicatorii economici in suferinta ai tarii, precum inflatia sau deficitul extern, impun autoritatilor, in primul rand BNR, sa impuna restrictii de creditare, pentru a se limita consumul. In acest fel, ritmul de dezvoltare nu merge cu pedala apasata la fund, chiar daca acest lucru ar fi posibil. Ce s-ar intampla in acest caz? Oficialul BNR spune ca, de exemplu, daca nu s-ar impune bancilor restrictii de creditare, atunci toata lumea ar avea bani in buzuare dar nu ar avea ce sa cumpere de la piata sau din magazine. Inflatia ar creste foarte mult, iar odata cu ea si dobanzile, in consecinta mai putina lume si-ar permite un credit. Deci in final pierdem mai mult.
Pana cand piata se va autoreglementa, fiecare incearca sa se descurce cum poate si sa gaseasca subterfugii pentru a evita restrictiile impuse de atingerea indicatorilor macroeconomici. Astfel, pentru a fenta restrictiile bancii centrale si pentru a putea acorda credite ipotecare suficient de mari pentru a acoperi valoarea unei locuinte, bancile au nascocit diverse metode: credite cu perioada de gratie, cu dobanda zero sau o dobanda fixa mica in primele luni si variabila, adica mai mare ulterior, credite in valuta si in monede exotice, precum franci elvetieni. Atentie, insa! BNR avertizeaza ca este de acord cu concurenta pe piata bancara, insa “nu jupuiti clientii”!
Este vorba, in principal, de faptul ca bancile majoreaza substantial dobanzile dupa ce clientii contracteaza imprumutul sau introduc noi comisioane. Motiv pentru care unele banci chiar au fost sanctionate, spune Georgescu. In plus, Romania este pe cale sa adopte o norma europeana privind conditiile de acordare a creditelor, tocmai pentru a evita astfel de probleme care in SUA au condus la o criza majora. Un astfel de scenariu nu este posibil in Romania, apreciaza reprezentantii BNR, intrucat volumul creditelor imobiliare este mult prea mic pentru a avea un impact semnificativ. Problemele incep insa sa apara. Restantele la credite au crescut ingrijorator de mult in acest an, cu peste 160%.





