Tarile Baltice nu vor finaliza procesul de trecere la moneda europeana pana in 2009, in timp ce Republica Ceha, Polonia si Slovacia au adoptat o atitudine tot mai pesimista in ceea ce priveste adoptarea euro, transmite Rompres.
Cu exceptia Sloveniei, tara care se va alatura zonei euro la 1 decembrie, niciunul din noile state membre ale UE din Europa de Est nu indeplineste criteriile de aderare la zona euro, care prevad o inflatie redusa si deficite bugetare sub limita Uniunii de trei la suta din PIB.
In termeni generali, regresele din ultimul an impart aceste tari in: tari mari cu probleme fiscale si o si mai mare rezistenta politica fata de introducerea monedei unice si tari mici care doresc sa renunte la moneda nationala, a caror inflatie creste insa odata cu extinderea rapida a economiei. Tarile mici din regiune au propria lor problema: inflatia. Cu o crestere economica rapida cuprinsa intre 8 si 12 procente in acest an, o piata a muncii inchisa si o crestere a preturilor la energie, tarile baltice se confrunta cu o inflatie anuala de 3,5 pana la 6,5 procente.
Pe de alta parte, aderarea la zona euro presupune o rata a inflatiei bazata pe o formula derivata din inflatia statelor din UE, care este cu mult sub cea inregistrata in aceste tari. Datorita faptului ca monedele lor nationale sunt legate de euro, aceste tari nu pot adopta politici monetare asa cum o fac majoritatea statelor care vor sa scada inflatia.
O austeritate brutala care ia forma unor cresteri mari ale impozitelor si a unor surplusuri bugetare extinse ar reduce inflatia inabusind cresterea economica, cale care nu are sens nici din punct de vedere economic, nici politic, sunt de parere economistii.
Prin urmare, aceste tari au ales cealalta solutie buna – asteptarea – chiar daca au temeri in privinta inabilitatii lor de a controla ce sta intre ele si statutul de membru al zonei euro.
In cursul anului 2006, Lituania s-a alaturat optiunii majoritatilor tarilor Europei de Est de a-si amana obiectivul de a introduce moneda euro, spre 2009 sau chiar mai departe. Desi oficialitatile lituaniene au militat puternic pentru a intra in zona euro anul urmator, in momentul de fata acestea recunosc ca statutul de membru al acestei zone poate fi la cativa ani distanta.
Estonia, a carei crestere economica o detaseaza net de vecinele sale, a abandonat in acest an dorinta de a adopta euro in 2007 si, cu putin noroc, urmeaza sa adopte moneda unica in 2009. Letonia, o alta economie in crestere rapida, nu va putea adopta euro probabil inainte de 2010. De la Tallin la Varsovia si Praga niciunul din noile state membre ale UE din Europa de Est nu va renunta la moneda nationala mai devreme de 2009.
Polonia – a carei populatie reprezinta peste jumatate din populatia noilor state membre ale UE din Europa de Est – refuza sa stabileasca o data pentru aderarea la zona euro. Ungaria, confruntata cu o criza guvernamentala care a adus mii de oameni in strada in luna octombrie, si-a abandonat ambitiile de a adopta moneda unica in jur de 2010, fara a fixa o noua data, situatie in care se gaseste si Republica Ceha. In ceea ce priveste Slovacia, nu se stie inca daca un nou guvern populist nu va schimba actualul termen fixat de introducere al euro stabilit pentru 2009.
In acest context, Banca Centrala Europeana /BCE/ si Comisia Europeana vor face publice rapoartele bianuale in privinta extinderii zonei euro miercuri, iar concluziile lor se vor dovedi sumbre.
De asemenea, se asteapta ca BCE si CE sa sublinieze ca respectivele tari trebuie sa poata pastra contabilitatea realizarilor inregistrate, de fapt o critica implicita la faptul ca niciuna dintre ele nu este capabila sa faca acest lucru in momentul de fata.
De mai multi ani, perspectiva aderarii la zona euro a ajutat la stabilizarea economiilor din Europa de Est, insa acum intarzierile zguduie increderea pietelor financiare.
„Nu exista un motiv unic pentru care aceste tari au intarziat cu adoptarea monedei unice europene, insa slabirea convingerii ca trebuie sa adere la zona euro a jucat cu siguranta un rol”, declara Rafal Antczak, economist la grupul de cercetare Case, din Varsovia.
