Decizia surprinzatoare a Bancii Nationale a Romaniei de a majora cu un punct procentual, pana la 9% pe an, dobanda de politica monetara, releva cu claritate un fapt: ca reprezentantii bancii centrale sunt cu adevarat ingrijorati de cresterile tot mai mari ale preturilor si de fluctuatiile puternice ale cursului de schimb.
Astfel ca, la fel cum Federal Reserve a fost acuzata, in urma cu doua saptamani, ca a cedat la presiunile pietei, dupa ce a coborat dobanda cu trei sferturi de punct, pana la 3,5% pe an, inainte de programata sedinta a conducerii centrale a Statelor Unite, transmitand astfel un mesaj de panica, la fel se poate spune despre BNR. ªi anume ca este cuprinsa de panica cu privire la evolutiile ingrijoratoare ale economiei si a indicatorilor macroeconomici. De altfel, in sprijinul acestei supozitii vine si decizia bancii centrale de a reintroduce masurile neortodoxe vizand reducerea volumului de credite acordate de banci.
Este vorba de impunerea de provizioane pentru creditele in valuta, adica sume de bani pe care bancile vor trebuie sa le imobilizeze la BNR pentru fiecare credit acordat. Ceea ce nu inseamna altceva decat un cost mai mare pentru banca, cost pe care il vor suporta in final cei care vor obtine credite, fie prin dobanzi mai mari fie prin majorarea taxelor si comisioanelor aferente acestor credite.
Ce efecte vor avea masurile BNR
Efectul urmarit de restrictionarea creditelor este acela de a limita consumul romanilor din banii obtinuti de la banci, pentru a se mai reduce astfel din cresterea foarte puternica a deficitului comercial. Numai ca, dupa cum s-a observat si pana acum, restrictiile bancii nationale sunt limitate, intrucat bancile au posibilitatea de a le evita prin externalizarea creditelor catre bancile-mama din Europa, ceea ce nu face decat sa majoreze datoria externa.
Este un fenomen tot mai accentuat in ultima perioada, mai ales ca BNR a mentinut un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii la aceleasi credite in valuta, in ciuda angajamentelor bancii centrale de micsorare a nivelului acestora.
Tendinta se va mentine cu siguranta si chiar se va accentua in urmatoarea perioada, pentru ca dobanzile la imprumuturile in valuta, in euro si dolari, nu vor mai creste, ci chiar ar putea sa scada. Banca centrala a Statelor Unite a scazut dobanda cu 0,75 puncte si urmeaza o noua scadere, in timp ce Banca Centrala Europeana a mentinut dobanda insa analistii se asteapta la o scadere in urmatoarea perioada.
Cu cat se vor scumpi creditele
Ceea ce inseamna ca in urmatoarele luni vom asista efectiv la o lupta acerba intre creditele in lei, a caror dobanzi se vor majora cu siguranta, si cele in valuta, restrictionate de BNR dar pe care bancile le pot externaliza.
Efectele restrictiilor impunse de BNR sunt puse sub semnul intrebarii, mai ales in conditiile in care banca centrala a permis bancilor, in urma cu o jumatate de an, sa introduca si credite relaxate. Aceasta inseamna ca bancile vor profita in plin de noile conditii pentru a acorda credite mai mari si fara avans, chiar daca vor fi nevoite sa mai majoreze putin dobanzile.
Sa nu uitam insa ca bancile au adoptat in ultima perioada un alt subterfugiu pentru evitarea normelor BNR, acela de a acorda credite cu dobanzi fixe in primele luni sau chiar credite promotionale cu amanarea platii dobanzii timp de cateva luni, dupa care, dupa cum spera BNR si cum speram cu totii, criza financiara se va mai domoli, inflatia va mai scadea si odata cu ea si dobanzile. Pana atunci, singurul efect concret al cresterii dobanzii ar putea fi revenirea leului.
