In ultimele zile, guvernatorul Isarescu a devenit foarte guraliv. A participat la mai multe conferinte in care a incercat, cu niste discursuri lungi si alunecoase, sa convinga specialistii si presa ca de vina pentru cresterea inflatiei peste tinta stabilita de BNR este seceta, economia si Guvernul. „Opriti cheltuielile bugetare! Nu mai trageti de economie, ca se rupe!”, au fost mesajele repetate de Isarescu.

Guvernatorul a incercat sa induca senzatia ca nu BNR este de vina pentru cresterea inflatiei ci „factori exogeni” precum seceta si deficitul extern. Chiar asa sa fie? Oare banca centrala, care si-a asumat, in urma cu doi ani, responsabilitatea de a pastra stabilitatea preturilor, nu are chiar nici o vina?
Mai mult, guvernatorul a incercat sa bagatelizeze depasirea tintei de inflatie cu doua puncte in acest an. El a sugerat, dupa decizia de majorare a dobanzii de politica monetara cu o jumatate de punct, la 7,5%, ca aceasta masura urmareste, de fapt, reducerea inflatiei de anul viitor. Asadar rezultatele din acest an, desi ingrijoratoare, nu mai merita sa fie luate in seama. „Nu tragem cu tunul monetar in muste”, a spus Isarescu.

Isarescu nu-si asuma esecul ratarii tintei de inflatie de 4% in acest an, ba chiar a limitei maxime de plus un punct si incearca sa depaseasca cat mai repede acest moment. Nu poate fi trecuta, totusi, cu vederea, responsabilitatile bancii centrale in misiunea sa principala, asumata in urma cu doi ani, de a mentine inflatia in fraie. Prima critica ce i se poate aduce bancii centrale este aceea ca nu a putut prevedea amploarea cresterii preturilor din aceasta toamna.

De fapt, nu atat faptul ca BNR nu a prevazut cu cat va creste inflatia, intrucat nimeni nu poate ghici acest lucru, ci ca, in ciuda unor serioase semnale de avertizare venite atat din partea producatorilor agricoli, puternic afectati de seceta, cat si de pe pietele financiare externe intrate in criza, banca centrala nu a adoptat mai devreme masuri de prevenire a cresterii inflatiei. Astfel, BNR a preferat sa mentina neschimbata dobanda in sedintele conducerii institutiei de la sfarsitul lui iulie si septembrie, cu toate ca inflatia incepuse sa se inflameze serios inca din august.

Asadar, unii bancheri sunt de parere ca BNR ar fi trebuit sa adopte o politica monetara mai restrictiva in prima parte a anului, atunci cand erau conditii prielnice pentru a face acest lucru, inflatia fiind in scadere iar cresterea economica puternica, ceea ce i-ar fi permis, la finalul anului, sa amelioreze din inflamarea puternica a preturilor. Cu alte cuvinte, BNR a fost prea increzatoare ca va atinge tinta de inflatie in acest an, dupa ce anul trecut a suflat si in iaurt, adoptand o politica prea prudenta. Atunci a majorat dobanda, de la 7,5% la 8,75%, cu toate ca inflatia era in scadere, iar rezultatul a fost mai bun decat asteptarile: inflatia a coborat sub tinta de 5% pe an, la 4,87 la suta. Este adevarat, anul trecut nu au existat acei factori externi negativi, iar agricultura a inregistrat o crestere foarte mare.

Revenind la aprecierea guvernatorului, potrivit caruia majorarea cu 0,5% a dobanzii este destinata prevenirii inflatiei de anul viitor, un an electoral cand sunt asteptate noi cresteri ale cheltuielilor bugetare, anuntate de ministrul Finantelor chiar la o intalnire recenta cu Isarescu, pe care l-a asigurat ca nu se va mai bucura mult timp de un excedent bugetar, cu va fi cu siguranta un deficit. In aceste conditii, este de asteptat ca Isarescu sa-si mobilizeze toata artileria monetara. Numai sa nu fie din nou, prea tarziu.

Trimite un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii*