Ca de fiecare data inainte si dupa o decizie a Bancii Nationale, analistii si bancherii au facut predictii cu privire la ce ar trebui sa faca banca centrala si daca decizia luata a fost una buna sau una gresita. Cei mai multi anticipau o miscare mai conservatoare o BNR, mai precis o majorare de numai un sfert de punct a dobanzii. Astfel ca miscarea bancii centrale, de crestere cu o jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, a fost considerata surprinzatoare.
Sa nu uitam insa ca au existat si tineri reprezentanti ai unor banci importante, care au considerat ca BNR putea sa majoreze linistita dobanda chiar si cu un punct procentual. Ba chiar unii spun ca BNR nici nu trebuia sa coboare dobanda de la 10% pana la 7%, cum s-a intamplat in prima parte a anului. Coborand prea mult dobanda, BNR nu a anticipat astfel tendinta de crestere puternica a inflatiei din a doua parte a anului.
Dar pana la urma, dincolo de aceste pronosticuri si aprecieri, ce efecte va avea masura luata de BNR, cine castiga si cine pierde de pe urma acesteia?
Primul efect a fost anticipat chiar de guvernatorul Isarescu, care considera ca majorarea dobanzii va duce la aprecierea leului fata de valutele straine. Acesta pare a fi, de altfel, cel mai important efect al majorarii dobanzii si care va avea, in acelasi timp, cel mai mare impact asupra scaderii inflatiei. Pentru ca, pana la urma, BNR, la fel ca marile banci centrale, a majorat dobanda pentru a reduce inflatia. Numai ca in tarile dezvoltate cresterea dobanzii de politica monetara influenteaza puternic si dobanzile practicate de bancile comerciale, a caror costuri de finantare cresc si in consecinta volumul creditelor scade, antrenand reducerea consumului si, in consecinta, scaderea inflatiei. La noi, dobanda bancii nationale nu conteaza foarte tare, intrucat bancile nu se imprumuta cu preponderenta de la BNR, ci de la bancile-mama din strainatate. Mai mult, se imprumuta in euro, dolari sau franci elvetieni, cu dobanzi mult mai mici, ceea ce le permite sa acorde si in Romania credite in valuta cu jumatate mai ieftine decat cele in lei.
In consecinta, cu toate restrictiile BNR, care “aresteaza” sub forma rezervelor minime obligatorii aproape jumatate (40%) din banii bancilor destinati creditelor in valuta, acestea au explodat in ultimele luni, ceea ce inseamna ca politica de dobanda a bancii centrale nu prea are efect. In acelasi timp, BNR este obligata de normele europene sa relaxeze piata creditarii, ceea ce a si inceput sa faca, insa cu pasi cat mai mici, pentru a mai tempera volumul de creditare. De acum insa, peste 10 banci importante au inceput sa acorde credite relaxate, ceea ce inseamna ca mai multa lume va putea obtine credite mai mari, adica cererea va creste tot mai mult. Legea economiei spune ca cererea provoaca inflatie, de unde avertismentele aproape disperate ale guvernatorului Isarescu din ultima perioada, prin care spune ca parghiile de politica monetara sunt aproape de capat si cere autoritatilor sa-l ajute prin politicile fiscale: sa nu mai scada impozitele, sa nu mai majoreze salariile si sa nu faca prea multe cheltuieli.
In concluzie, majorarea dobanzii poate ajuta, intr-o masura mai mica sau mai mare, la scaderea inflatiei, in special prin aprecierea leului. O veste buna pentru autoritati, dar mai putin buna pentru cetatenii de rand, care vor fi nevoiti, cel mai probabil, sa plateasca rate mai mari la banca in urma majorarii dobanzilor la lei, masura pe care bancherii s-au grabit sa o anunte imediat dupa decizia BNR.
