Noua prognoza de inflatie a bancii centrale pentru finalul acestui an, de 5,7%, este realista doar in masura in care leul nu se mai depreciaza semnificativ fata de euro, spun analistii chestionati de NewsIn.
In schimb, prognoza de inflatie de 4,3% pentru sfarsitul lui 2008 este mai greu sa se realizeze, daca tinem cont de alegerile din a doua jumatate a lui 2008, apreciaza analistii mentionati.
ªeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru, considera ca prognoza revizuita a bancii centrale este realista. „Noi ne asteptam, pentru sfarsitul acestui an, la un nivel al inflatiei intre 5,5 si 6%. De asemenea, tinta de inflatie pentru sfarsitul anului 2008, de 4,3% este realizabila, in conditiile in care ratele de inflatie lunare vor fi mai ridicate in prima parte a anului viitor, fata de acest an, insa vor scadea in a doua jumatate a anului urmator. Este un efect de baza”, a explicat Dumitru, pentru NewsIn.
Presedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragos Cabat, considera ca revizuirea prognozei de inflatie pentru anul urmator la 4,3% este „un pariu hazardat, mai ales avand in vedere ca alegerile sunt in a doua jumatate a lui 2008”.
Analistul estimeaza un nivel al inflatiei la sfarsitul anului viitor de cel putin 4,8%. Referitor la nevoia de interventie prin politici fiscale, mentionata de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, Dragos Cabat a spus ca „o crestere a fiscalitatii ar fi gresita in acest moment, deoarece economia nu mai creste cu aceeasi putere”.
„In plus, nimeni nu vrea sa inaspreasca fiscalitatea intr-un an electoral. O modificare in sensul scaderii taxelor ar atrage dezechilibre bugetare foarte mari. E un moment in care orice decizie poate face mai mult rau decat bine”, a mai explicat Cabat.
Declaratiile guvernatorului „reprezinta confirmarea ca economia romaneasca nu mai poate fi tinuta in frau numai prin politici monetare si ca deciziile de aceasta factura au un efect limitat asupra economiei”, mai considera presedintele CFA. Acesta a adaugat ca singurul instrument utilizat cu succes de care dispune banca centrala este „asanarea lichiditatii prin operatiunile din piata”.
„Revizuirea in sus a prognozei de inflatie nu este o surpriza, avand in vedere presiunile exercitate de cerere si de oferta. Guvernatorul a incercat sa traga un semnal de alarma, prin care sa arate ca are nevoie de ajutor si din partea guvernului in controlarea inflatiei si a dezechilibrelor economice”, a declarat economistul sef al ING Bank Romania, Florin Citu, pentru NewsIn.
Acesta a explicat ca noua tinta de 5,7% „este rezonabila insa poate fi usor depasita in conditiile in care leul se depreciaza”. Citu a adaugat ca, in afara socului suferit de oferta, in special pentru bunurile de consum, o alta cauza a saltului inregistrat de inflatia anuala este „elaborarea politicii monetare mai ales pe termen scurt si mai putin pe termen mediu sau lung”.
Analistii chestionati de NewsIn considera ca este posibil ca, in conditiile actuale, BNR sa majoreze rata dobanzii de politica monetara la intalnirea consiliului de administratie din februarie, cu 0,25 sau cu cel mult 0,50%.
Banca centrala a revizuit in sus prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, de la 3,9% la ultimul raport asupra inflatiei la 5,7% in prezent, cu 0,7% peste pragul superior al intervalului de plus sau minus 1% care incadreaza tinta de inflatie, a spus luni guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Guvernatorul a amintit ca inflatia anuala a urcat la 6,03% in septembrie si „va ramane sus inca cateva luni, ca urmare a amplitudinii cresterii de preturi din august si din septembrie”. Isarescu a mai explicat ca „banca centrala nu doreste ca oamenii politici sa lanseze politici economice pentru castigarea alegerilor, care mai apoi se vor dovedi neviabile”.
Ca repere pentru regandirea mixului de politici economice in perioada urmatoare, guvernatorul BNR a mentionat continuarea reformelor structurale pentru stimularea productivitatii si a competitivitatii pe plan extern a produselor romanesti si o politica fiscala mai restrictiva.
„Este necesar ca politicile fiscale sa preia o parte din sarcinile dezinflationiste si de corectare a dezechilibrelor externe”, a adaugat Isarescu.
El a explicat ca prin „interventia la nivelul politicilor fiscale” se refera la o imbunatatire a structurii bugetului, adica la o modificare din interior a acestuia si nu numai la o interventie asupra veniturilor. „Restructurarea politicilor monetare poate compensa numai partial derapajele importante ale politicilor fiscal-bugetare si de venituri (salarii si pensii)”, a conchis guvernatorul bancii centrale.
