Fostul procuror sef din Parchetul General, Gheorghe Diaconescu – fost adjunct al procurorului general, dupa 1990 si actual avocat al deputatului Adrian Nastase – ii recomanda in 1984 Monicai Macovei sa aprofundeze studiul practicii judiciare si sa-si organizeze judicios timpul.
In 1984, procurorul-sef Gheorghe Diaconescu ii recomanda Monicai Macovei (fosta Gherghescu-n.r.) sa aprofundeze studiul practicii judiciare si a literaturii de specialitate si sa-si organizeze judicios timpul de munca, in vederea solutionarii cu operativitate a dosarelor ce-i sunt repartizate, conform mapei profesionale facuta publica, luni, de Ministerul Public.
O nota a Directiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984 arata ca la invatamantul politic si profesional Macovei „se prezinta intotdeauna cu materialele indicate, studiate si conspectate si participa activ la dezbaterile organizate in cadrul unitatii”.
In 13 aprilie 1984, stagiara Monica Gherghescu angajata la Procuratura locala Giurgiu a cerut sa fie detasata, pana la terminarea stagiului, la o unitate de procuratura din municipiul Bucuresti pentru motive de sanatate. Adeverintele medicale nu sunt publice, insa procurorul Radu N. din cadrul Directiei a V-a din Procuratura Generala a apreciat intemeiata cererea Monicai Gherghescu si a propus detasarea la Procuratura locala a sectorului 1 din municipiul Bucuresti.
Intr-o fisa de apreciere a Procuraturii sectorului 1, din anul 1988, se arata ca: „Un rol important l-a avut (Macovei, n.r.) in actiunile privind persoanele a caror activitate nociva a fost pusa in discutie de organele de Militie. Cele 114 deplasari la sediul organelor de Militie si cele 18 verificari ale arestului”.
Mapa profesionala a Monicai Macovei – fost procuror in Parchetul ICCJ pana in anul 1997 si fost ministru al Justitiei intre decembrie 2004-aprilie 2007 – releva o serie de nereguli in activitate, de la intarzierea in rezolvarea cazurilor, pana la comunicarea deficitara cu superiorii.
Dupa ce presedintele Traian Basescu a refuzat numirea Noricai Nicolai la Justitie, invocand nereguli in dosarul profesional al acesteia, jurnalistii au solicitat Ministerului Public date profesionale cu privire la fostul detinator al portofoliului Monica Macovei.
Mai mult, presa a facut referire si la cazul procurorului Daniel Morar, seful Directiei Nationale Anticoruptie (numit de Macovei, in vara lui 2005-n.r.), care a determinat condamnarea Romaniei la Curtea Europeana de la Strasbourg in cazul lui Liviu Ciupe, sef al Directiei de Drumuri si Poduri Bistrita, arestat nelegal.
Fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, si-a dat demisia, in anul 1997, din functia de procuror, dupa ce procurorul general al Romaniei de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activitatii acesteia, sustin surse judiciare.
Controlul a avut loc la sfarsitul anului 1996, cand Monica Macovei era procuror in cadrul Parchetului General (actualul Parchetul al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica – Serviciul pentru drepturile omului si criminologie. ªeful direct al Monicai Macovei, procurorul Adrian Vlad, a constatat ca magistrata avea nesolutionate 5 lucrari din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 si 93 din anul 1996, spun sursele citate.
Activitatea acesteia a fost analizata de catre Sectia de inspectie a Parchetului General, inspectorul notand ca a fost dezamagit de atitudinea procurorului Macovei. „Domna procuror Macovei Monica Luiza intarzie in mod sistematic rezolvarea lucrarilor cu intervale foarte mari de timp, in mod nejustificat; dovedeste lipsa de oganizare in desfasurarea activitatii de procuror, in tinerea evidentelor lucrarilor; insubordonare in relatiile cu sefii ierarhici; intarzie la program in mod sistematic si lipseste nemotivat”, nota inspectorul.
Controlul a relevat ca lucrarile nesolutionate de Macovei aveau o vechime intre 60 si 1.030 de zile.
In raportul de control, inspectorul da de inteles ca activitatea procurorului Macovei a fost superficiala. „Doamna procuror obisnuieste sa inchida lucrari ocolind controlul sefilor si nedand solutia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrari de acest gen. De mentionat ca sub acest aspect a fost atentionata si de catre seful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat ca doamna procuror, in relatiile cu seful de serviciu, foloseste biletele in locul convorbirilor directe. Din continutul unui astfel de bilet mai deducem si atitudinea sa superficiala in legatura cu modul operativ de solutionare a plangerilor venite de la cetateni, precum si modul in care intelege sa se poarte in relatiile cu colegii de serviciu”, arata inspectorul Mihai Carstea.
In replica, Macovei afirma: „Raportul intocmit de procurorul inspector Carstea s-a inscris in practica abuziva a cercetarii disciplinare a procurorilor care nu erau iubiti de procurorii generali. Acel raport a fost intocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitata pentru o dezbatere, conflict in urma caruia mi-am dat demisia”.
Cererea de demisie a Monicai Macovei a fost formulata in 26 mai 1997 cu urmatoarea motivare: „Demisionez datorita incompatibilitatii dintre modul in care eu si dumneavoastra (Nicolae Cochinescu-nr.) percepem justitia si rolul parchetului intr-o societate democratica. M-am referit in extenso la acesta incompatibilitate in notele pe care vi le-am inaintat in intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum si in cererile prin care v-am solicitat sa demisionati, care au fost adresate prin intermediul mass-media. Constat insa ca sunteti inca la conducerea institutiei si demisionez eu”.
In afara de referiri la modul cum a parasit Ministerul Public, mapa profesionala a Monicai Macovei cuprinde perioada studentiei si evidenta deplasarilor externe.
Conform unei caracterizari, aflata la mapa profesionala, inaintata de Facultatea de Drept din Bucuresti se mentioneaza ca Monica Gherghescu (devenita ulterior Macovei-n.r.) a absolvit in anul 1982, cu media 10, mentionandu-se ca este membru de partid (PCR-n.r.) si ca a participat in fiecare an la toate actiunile cultural-educative din facultate.
„Tovarasa Gherghescu Monica a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in anul 1982, cu media 10 (la examenul de diploma-n.r.). Cu o pregatire generala si de specialitate deosebit de bogata si temeinica s-a impus in randul anului din care a facut parte, clasificandu-se a patra pe tara cu aceeasi medie ca a sefilor de promotie de la Iasi si Bucuresti. A participat cu regularitate la cursuri, a avut in permanenta o participare activa la seminarii, si-a impus un studiu individual intens, ceea ce i-a permis sa-si insuseasca in foarte bune conditii cunostintele teoretice din domeniul stiintei dreptului. Pasionata de cercetarea stiintifica a participat activ si la activitatea cercului de Drept civil, disciplina la care si-a sustinut si examenul de diploma cu tema «Examen teoretic al practicii judiciare privind raspunderea pentru lucruri» (…). In R.R.D. nr. 12/1981 a publicat un studiu «In legatura cu legimarea procesuala activa in litigiile privind prejudiciul exteriorului cladirilor». Este membra de partid. A participat in fiecare an la toate actiunile cultural educative din facultate”, se arata in caracterizarea aflata la mapa profesionala.
Documentul mai noteaza: „Inteligenta, modesta, buna colega, s-a bucurat de aprecierea si stima cadrelor didactice si studentilor”.
Pe toata perioada magistraturii, Macovei a beneficiat succesiv de calificativul „Foarte bine” din partea sefilor sai, actele puse la dispozitia jurnalistilor neavand continuitate din punct de vedere cronologic.
Intr-o nota numarul 3.273 din 29 iulie 1993, Monica Macovei – care ceruse sa fie transferata din functia de procuror sef birou de la Parchetul Capitalei in functia de procuror la Sectia I din Parchetul General – se arata ca a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti cu media 9,60, fiind repartizata la Procuratura locala sector 1.
In 7 iulie 1986, Monica Gherghescu a primit aprobare din partea conducerii Procuraturii Generale (actual Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie) sa plece „intr-o excursie turistica in Franta, aratand ca valuta necesara i-a fost depusa Boliban”. Cererea a fost respinsa ulterior, pentru ca a mai existat o solicitare cu un an inainte, care ii fusese respinsa. In continuare, documentul retine ca in 1985, Boliban Cornelia Veturia, prietena cu tatal Monicai Gherghescu, i-a trimis 25 de dolari si 1.500 de franci francezi pentru plecare.
Totodata, se mentioneaza ca in 1975, Gherghescu Monica a facut vizite in Ungaria, Italia, Elvetia, Austria, iar in 1978 in URSS, iar in 1979 in RDG.
Fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a declarat ca este de acord cu publicarea mapei sale profesionale, dar apreciaza ca acest fapt ar fi trebuit sa aiba loc la dupa instalarea unui nou ministru, considerand ca in acest moment nu este relevant in contextul disputei politice.
Intr-o declaratie de presa, remisa agentiei MEDIAFAX, Macovei spune ca in urma „interesului manifestat de mai multi jurnalisti de a primi copii ale dosarului sau profesional din perioada cat am fost procuror”, se declara de acord cu publicarea acestuia, pentru ca nu are nimic de ascuns in trecutul sau profesional, cu toate ca in acest moment nu indeplineste nicio functie publica in Romania.
„Apreciez insa ca publicarea acestui dosar, indiferent de ce contine el, intrucat nu l-am vazut niciodata, ar fi trebuit sa aiba loc dupa instalarea noului ministru al Justitiei, oricare ar fi fost el, pentru ca nu consider ca are vreo relevanta in contextul actualei dispute interne”, afirma Macovei, adaugand ca intelege interesul mass-media si nu are nimic impotriva ca acesta sa fie facut public.
