Albanezii din Kosovo au vazut duminica implinindu-se un vis al mai multor generatii odata cu proclamarea independentei, in care isi pun mari sperante, in timp ce minoritatea sarba din nord ameninta cu secesiunea, relateaza AFP.
Parlamentul din Kosovo, reunit in sedinta extraordinara, a proclamat independenta provinciei din sudul Serbiei a carei populatie este majoritar de etnie albaneza.
„Incepand de acum, Kosovo si-a schimbat pozitia politica, suntem de-acum un stat independent, liber si suveran”, a declarat presedintele Parlamentului, Jakup Krasniqi, dupa votarea declaratiei de independenta, citite mai intai de premierul kosovar Hashim Thaci.
Aceasta independenta, care se va afla sub supervizare internationala, ar urma sa fie recunoscuta rapid de Statele Unite si de mai multe mari tari europene, dar a fost respinsa in avans de catre Rusia si Serbia.
Vestea a fost primita cu urale pe strazile din Kosovo. Euforia a pus stapanire pe capitala Pristina, care vibreaza sub strigatele de „Independenta” si concertele de claxoane si petarde. Zeci de mii de kosovari, locuitori ai capitalei sau veniti din provincie, arborand drapelul albanez – acvila neagra bicefala pe fond rosu – alaturi de cel al Statelor Unite, au luat cu asalt strazile.
„E nebunie, s-a intamplat! Am facut-o!”, striga innebunita de bucurie Rina Meta, o jurnalista de 22 de ani.
Proclamarea independentei Kosovo este ultima etapa a procesului de dezmembrare a fostei Iugoslavii din care s-au desprins cele sase republici ale lui Tito. Incepand din 1991, Slovenia, Croatia, Macedonia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si-au declarat pe rand independenta.
Kosovo ar urma sa fie recunoscut rapid ca stat independent de catre Statele Unite, Germania, Franta, Marea Britanie si Italia. Insa Belgradul, sustinut de Moscova, precum si sarbii din Kosovo (reprezentand mai putin de 10% din populatie) se impotrivesc.
„Nu voi renunta niciodata la lupta pentru Kosovo”, a jurat presedintele sarb Boris Tadici. Serbia a anulat in avans orice decizie „ilegala” a autoritatilor kosovare care ar duce la independenta si a avertizat ca i se va opune prin „toate mijloacele diplomatice, politice si economice”.
Imediat dupa proclamarea independentei, Tadici a repetat ca „Serbia nu va recunoaste niciodata independenta Kosovo”. La randul sau, premierul sarb Vojslav Kostunita a condamnat declararea independentei Kosovo, pe care l-a numit „un stat fals”. Cu toate aceastea, Boris Tadici a facut duminica apel la ratiune catre sarbii din Serbia si din Kosovo.
La randul sau, Rusia a cerut consultari in Consiliul de Securitate al ONU in legatura cu declararea independentei Kosovo si a solicitat Natiunilor Unite si NATO sa actioneze „fara intarziere” pentru anularea proclamarii independentei Kosovo, potrivit Ministerului rus de Externe, care considera ca declararea unilaterala a independentei Kosovo constituie „o incalcare a suveranitatii Serbiei” precum si „a Cartei ONU si a rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate”. Consiliul de Securitate se reuneste de urgenta, de altfel, duminica seara, pentru a discuta despre Kosovo.
Implinind vechiul vis al albanezilor din Kosovo, premierul Hashim Thaci s-a angajat personal sa garanteze securitatea sarbilor. „Vom inchide capitolul trecutului si vom deschide capitolul viitorului, Kosovo este patria tuturor cetatenilor sai”, a spus el.
Independenta Kosovo, coordonata cu occidentalii, se va face sub supervizare internationala. Thaci a confirmat „promisiunea sa in acest sens si urat „bun venit” misiunii pe care UE o va desfasura in Kosovo pentru a insoti primii pasi ai tanarului stat independent.
UE este divizata in privinta independentei, iar ministrii afacerilor externe ai statelor membre vor lua pur si simplu „nota”, luni, de proclamarea independentei. Majoritatea statelor sunt dispuse sa recunoasca independenta. Insa, temandu-se ca aceasta va incuraja miscarile separatiste, sase state (Cipru, Grecia, Spania, Bulgaria, Romania, Slovacia) ar urma sa se abtina, cel putin in faza initiala.
De altfel, Abhazia si Osetia de Sud, doua regiuni separatiste din Georgia, au anuntat imediat dupa proclamarea independentei Kosovo ca vor cere Rusiei si ONU sa le recunoasca independenta.
In pofida acestor diviziuni, UE a decis, fara aprobarea ONU, sa desfasoare in Kosovo o misiune de circa 2.000 de politisti si juristi pentru a „insoti” inceputurile independentei Kosovo. Aceasta misiune, careia Belgradul si Moscova i se impotrivesc, trebuie, dupa o perioada de tranzitie de 120 de zile, sa inlocuiasca Misiunea ONU din Kosovo (MINUK), care administreaza provincia de la sfarsitul razboiului din 1998-1999.
MINUK a fost trimisa in Kosovo dupa o campanie de bombardamente a NATO care a durat 11 saptamani si care l-au constrans pe presedintele Slobodan Milosevici sa retraga din provincie fortele sarbe care luptau impotriva gherilei separatiste kosovare din UCK si care comitau abuzuri asupra populatiei.
O forta comandata de NATO, KFOR, asigura securitatea in Kosovo din 1999.
Printre scenariile posibile in Kosovo dupa proclamarea independentei figureaza secesiunea nordului, unde traiesc 40.000 din cei 120.000 de sarbi prezenti in provincie.
Intr-o prima decizie concreta prin care contesta in avans suveranitatea kosovara, sarbii din Kosovo au anuntat vineri ca vor organiza pe teritoriul lor alegeri muncipale, odaca cu cele prevazute in mai in Serbia, si ca isi vor forma propriul „Parlament din Kosovo”.
Violentele dintre cele doua comunitati sunt posibile si sunt un scenariu de temut. „Vor fi focuri de arma, daca albanezii incearca sa-si exercite puterea asupra nordului”, a avertizat unul dintre liderii sarbilor din Kosovo, Oliver Ivanovici.
Toti liderii i-au incurajat pe sarbi sa ramana in Kosovo. Dar acestia au inca vie in memorie represaliile ale caror victime au fost in 1999 si in 2004.
Albanezii, pentru care aceasta zi este rezultatul unei lupte pasnice, apoi armate, ce dureaza de mai multe generatii, par sa fi sters din minte imaginea care starnea mila a sutelor de mii de refugiati albanezi plecati, in urma cu aproape noua ani, plini de panica, pentru a se refugia in Albania si in Macedonia.
Albania a salutat proclamarea independentei Kosovo si considera ziua de 17 februarie, ziua „renasterii sale”, dupa cum a declarat premierul albanez Sali Berisha, citat de AFP.
In rest, reactiile comunitatii internationale dupa proclamarea independentei Kosovo au fost, duminica, destul de retinute chiar si din partea statelor care se stie ca au sustinut un astfel de demers. Statele Unite au spus ca „au luat nota” de proclamarea independentei. Londra a apreciat ca proclamarea independentei de catre Parlamentul kosovar este „o evolutie importanta” pentru Kosovo si a precizat ca o declaratie oficiala va fi facuta luni pe aceasta tema, la sfarsitul reuniunii de la Bruxelles. Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, aflat la Ierusalim, a urat „noroc” noului stat Kosovo. Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a facut apel duminica „catre toate partile” implicate in dosarul Kosovo sa dea dovada de „calm si de moderatie”, dupa declararea independentei teritoriului. La fel, Roma a „luat act” de declaratia independentei Kosovo, dar a spus ca „o va evalua” impreuna cu partenerii sai europeni luni, la Bruxelles, potrivit unor surse diplomatice citate de agentia de presa ANSA.
Elvetia a spus ca asteapta din partea autoritatilor din Kosovo sa isi ia angajamentul sa „protejeze drepturile tuturor minoritatilor”.
La randul sau, Vaticanul i-a invitat, duminica, pe „responsabilii politici din Serbia si Kosovo sa dea dovada de prudenta”, cerandu-le „sa se implice pentru a se evita declansarea actelor de violenta” dupa declararea independentei Kosovo.
Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a facut apel la retinere si moderatie catre toate partile si a dat asigurari ca forta sub comandamentul Aliantei va continua sa isi asume responsabilitatile in Kosovo.
Presedintele ceh, Vaclav Klaus, a avertizat ca risca sa fie declansat un „efect de domino” in unele state europene dupa proclamarea independentei Kosovo, iar Slovacia a anuntat deja ca nu intentioneaza deocamdata sa recunoasca independenta Kosovo.
