Avansul puternic al investitiilor in bunuri durabile din primele noua luni din acest an, intr-un ritm dublu fata de acelasi interval din 2006, ar putea genera, in urmatorii ani, o imbunatatire a structurii exporturilor si o reducere a deficitului comercial, spun analistii chestionati de NewsIn.
Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, considera foarte importanta, pe partea de utilizare a produsului intern brut din trimestrul al treilea, formarea bruta de capital fix (FBCF), care a inregistrat o crestere „extraordinara”, acest progres fiind determinat mai ales de investitii.
Formarea bruta de capital fix, in care intra investitiile in bunuri durabile, a avansat cu 25,3% in primele noua luni ale acestui an, ritm dublu fata de cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, cand avansul acestui indicator a fost de 13,7%.
„Este un semn extrem de bun pentru dezvoltarea productivitatii pe termen lung, care nu se poate realiza decat cu importuri de tehnologie, care, speram noi, in urmatorii ani sa se reflecte si in exporturi”, a declarat Anghel, pentru NewsIn.
El a mai subliniat evolutia „destul de buna a serviciilor, segment care a contribuit cu 3,4% la avansul economic de 5,8% in primele noua luni din 2007”.
Economistul sef al BCR considera ca temperarea consumului din ultimul trimestru se inscrie intr-o tendinta de durata, care ar putea semnala o consolidare a economisirii, benefica in sensul reducerii pericolelor de supraincalzire a economiei.
„Intervalul iulie-septembrie constituie deja al patrulea trimestru consecutiv de temperare a cresterii consumului, tendinta care a inceput sa se observe in ultimile trei luni ale anului trecut, ceea ce inseamna ca putem vorbi despre un trend si de un posibil avans al economisirii. Ritmul de crestere al consumului va fi, probabil, mai puternic in decembrie, insa putem spune ca acesta s-a diminuat in ultimele patru trimestre”, a mai spus Anghel.
Pe de alta parte, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru considera trecatoare temperarea consumului, pe care o pune pe seama incetinirii autoconsumului, care este corelat cu evolutia slaba a productiei agricole. Economistul de la Raiffeisen a apreciat ca ritmul de crestere pe segmentul constructiilor nu poate fi sustinut, mai ales in conditiile in care, peste iarna, activitatea in acest sector se diminueaza semnificativ. Dumitru pune avansul puternic pe seama cererii cu mult peste ofera si a introducerii, de catre banci, a normelor proprii de creditare, care prevad grade de indatorare de pana la 70% si un avans minim mult mai redus decat inainte.
Anghel considera ca, pe segmentul constructiilor, putem observa o echilibrare a celor trei piloni, respectiv infrastructura, locuintele noi si cladirile de birouri.
Astfel, pe partea de constructii ingineresti civile se poate vedea o crestere consistenta, care se va reflecta in largirea deficitului bugetar pe parcursul ultimelor luni din an, a aratat analistul, care a mentionat si progresul si in privinta cladirilor noi de birouri.
„Daca avansul constructiilor ar fi fost alimentat doar de partea de ansambluri rezidentiale, atunci ar fi fost ingrijorator, deoarece ar fi existat riscul formarii unui asset bubble pe segmentul imobiliar, insa, in conditiile echilibrarii celor trei piloni, putem considera ca evolutia pozitiva a sectorului constructiilor va continua si anul viitor”, a spus Anghel.
Un alt element important, mai considera Anghel, este faptul ca agricultura a generat o reducere cu 1,2% a avansului economic. „Daca agricultura ar fi avut un aport nul, cresterea PIB-ului ar fi fost de 7% pe al treilea trimestru. Aceasta contributie va creste in ultimul trimestru, in conditiile in care in acest an am avut cea mai proasta productie de porumb, de exemplu, iar evolutia agriculturii in 2007 a fost cea mai slaba din ultimii 15 ani”, a mai explicat Anghel.
Potrivit economistului, in 2008 agricultura ar putea contribui pozitiv la avansul economiei romanesti, ducandu-l catre 6%, „in conditiile in care exista o probabilitate relativ redusa ca 2008 sa fie la fel de slab, din punct de vedere agricol, ca si 2007”.
Anghel mai considera ca un an agricol normal ar ajuta si inflatia. „La potentialul agricol pe care il are Romania, ar fi anormal ca agricultura sa aiba si in 2008 o contributie negativa. Sunt, de altfel, sanse mari ca PIB-ul sa creasca in 2008 mai mult decat in acest an”, a mai aratat economistul sef al BCR.
In privinta sectorului agricol, economistul sef al Raiffeisen Bank a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar presupune cazul in care 2008 s-ar dovedi un an slab, ceea ce ar avea efecte „dezastruoase, atat asupra cresterii PIB, cat si asupra preturilor”, mai ales din cauza ca, dupa mai multi ani slabi la rand, stocurile in agricultura s-au redus foarte mult. Dumitru, care estimeaza cresterea economica la 5,5% in acest an, considera ca in anii urmatori vom asista la o incetinire a acesteia.
„Anul viitor vom asista la o revigorare a cresterii economice fata de anul in curs, pe fondul unui efect de baza in agricultura, unde cresterea va fi, probabil, de cel putin 10%. E putin probabil, insa, sa putem creste cu peste 7% pe an. E irealist sa ne intrecem, la nivel politic, in cresteri de 7,7%, precum avansul PIB-ului de anul trecut, daca nu putem sustine aceasta crestere”, a mai spus Dumitru.
„Cresterea serviciilor este foarte buna, arata ca economia incepe sa se dezvolte. Avansul constructiilor as spune ca este nefericit. Sigur, este nevoie de constructii, dar cresterea aceasta nu este un semn ca economia romaneasca s-ar imbunatati, ci mai degraba se acopera cererea mare din acest domeniu”, a explicat presedintele Chartered Financial Analysts (CFA), Dragos Cabat, pentru NewsIn.
Potrivit economistului, cresterea bazata pe sectorul imobiliar a avut efecte negative si in cazul altor state, precum Spania, Grecia sau Turcia. Cabat a mai precizat ca spera ca temperarea cresterii consumului sa fie de durata.
Presedintele CFA se asteapta la un ritm al cresterii economice intre 5,6 si 5,8%, pe care il apreciaza ca fiind „bun, dar nu spectaculos”.
„Incepem sa observam o diminuare a diferentei intre cresterea economica in Uniunea Europeana si cresterea economiei romanesti. Cu cat diferenta se micsoreaza, cu atat ne va trebui mai mult sa recuperam decalajele. Trebuie sa tinem cont, inainte de toate, ca avem nevoie de o crestere puternica, dar sanatoasa”, a mai spus Cabat.
Ionut Dumitru considera, la randul sau, ca surpriza, pentru evolutia produsului intern brut in trimestrul al treilea a fost reprezentata de servicii si de avansul peste asteptari al veniturilor din impozitele nete pe produs.
Directorul de trezorerie al ING Bank Romania, Florin Citu, considera ca vestea ingrijoratoare o constituie contributia negativa a exporturilor nete, care arata dezechilibrele si faptul ca economia foloseste foarte multe resurse externe. Tot un factor ingrijorator il reprezinta cresterea sub asteptari a investitiilor straine directe. „Suma este prea mica pentru nevoile economiei romanesti”, a spus Citu.
In privinta cresterii puternice a investitiilor, analistul a spus ca „trebuie sa vedem ce se ascunde in spatele acestor cifre, mai ales ca o serie de achizitii, precum cele de autovehicule efectuate de firme, apar ca investitii, nu ca bunuri de consum”.
„Multe sunt cumparate astfel pentru a evita costurile suplimentare pe care le presupune taxa pe valoarea adaugate (TVA)”, a mai explicat Citu.
Vestea buna, considera directorul ING Bank Romania, este ca serviciile au, in continuare, o contributie majora la formarea PIB-ului.
Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Þiriac Bank, considera ca ne putem astepta la o imbunatatire a exporturilor nete (diferenta intre exporturi si importuri) in ultimele trei luni ale anului, pe fondul deprecierii leului, efect care se transmite cu intarziere spre aceste laturi ale economiei nationale.
Pal vede cresterea economiei romanesti la 5,8% la sfarsitul anului, cu un ritm de 5,6% in trimestrul al patrulea. Pentru anul viitor, analistul bancii Unicredit Þiriac estimeaza o incetinire a avansului PIB la 5,5%, urmata de o noua temperare, pana la 5% in 2009.
Produsul intern brut al Romaniei a crescut in al treilea trimestru al acestui an cu 5,7% fata de acelasi interval din anul trecut pana la 111,35 miliarde lei (34,42 miliarde euro), peste asteptarile analistilor. In primele noua luni ale anului, cresterea economica s-a temperat la 5,8%, de la 7,8% in perioada similara a anului trecut. In perioada ianuarie-septembrie 2007, produsul intern brut al Romaniei a fost de 266,59 miliarde lei (81,1 miliarde euro), arata datele publicate de Statistica.
La cresterea economica de 5,8% din primele noua luni, serviciile au contribuit cu 3,4%, constructiile cu 2%, industria cu 1,4%, iar impozitele nete pe produs cu 0,2%. In schimb, agricultura a avut o contributie negativa de 1,2%.





