Concret, clientul ING Asigurari care ne-a relatat aceasta situatie a incheiat la inceputul lui 2003 un contract de asigurare tip Major-Plan de beneficii pentru copii. In ce consta aceasta asigurare: clientul se angajeaza sa plateasca trimestrial o suma de 1,5 milioane lei, timp de 17 ani, adica pana la majoratul copilului, in 2020, an in care copilul va primi de la firma de asigurari o suma de 250 de milioane de lei. Parea destul de convenabil la acea data, mai ales ca, la un calcul sumar, daca omul ar fi economisit singur cate un milion si jumatate pe semestru, in 2020 ar fi adunat abia 100 de milioane, adica jumatate cat i-a promis ING.
In plus, contractul de asigurare avea si o asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta in cazul in care tatal copilului ar avea un accident. In aceasta situatie, el ar primi o asigurare de 200 de milioane de la ING. Costul acestei asigurari suplimentare era de 250.000 de lei trimestrial. Asadar, in total el avea de platit pentru asigurare suma de 1.750.000 de lei.
Banii platiti de client in contul acestei asigurari erau directionati de ING in bonuri de tezaur. Asadar, era vorba de o investitie in titluri de stat emise de Ministerul Finantelor, pentru care se obtinea o dobanda ce acoperea rata inflatiei, cel putin pana anul trecut. ING cuantifica respectiva investitie sub forma asa-ziselor unit-uri, echivalentul unor certificate de investitor la fondurile de investitii sau a cecurilor bancare.
Nu intram in amanunte privind valoarea acestor unit-uri, pentru ca, dupa cum spune si clientul ING, pe el il intereseaza cat a platit pana acum la asigurarea sa si cu cat s-a ales in trei ani. Mai precis, in trei ani el a platit in total peste 25 de milioane de lei si cu toate acestea, dupa cum l-a informat ING, valoarea totala a contului sau este mult mai mica, de numai 15 milioane de lei!
Cauza: inflatia, spune firma de asigurari. Dar inflatia inseamna, de fapt, cresterea preturilor. Ce legatura are cresterea preturilor cu scaderea valorii leilor platiti de clientii ING? Mai ales ca banii lor nu au fost pusi intr-un seif ci au fost investiti in titluri de stat pentru care s-a platit o dobanda.
Acest lucru ramane un mister si asteptam explicatia reprezentantilor firmei pentru a-si lamuri clientii de ce trebuie sa plateasca din propriul buzunar cresterea inflatiei.
Clientul nostru precizeaza ca, la incheierea contractului de asigurare, ING l-a anuntat, printr-o scrisoare, ca ½la fiecare aniversare a contractului (adica in fiecare an) veti putea opta pentru Programul de protectie impotriva inflatiei. Prin intermediul acestui program este asigurata mentinerea in termeni reali a sumei asigurate si a valorii primelor de asigurare corespunzatoare, inlaturandu-se efectele devalorizarii in timp a acestora.½
Ceea ce nu intelege clientul ING este legatura intre inflatie si devalorizarea valorii primelor asigurate. Pentru ca banii investiti in asigurari nu au cum sa se devalorizeze din cauza inflatiei, ei raman la aceeasi valoare numerica, devalorizarea aparand abia atunci cand te duci la piata sau la magazin sa cumperi ceva si vezi ca vei cumpara mai putin decat anul trecut cu aceeasi bani.
In plus, banii au fost investiti in bonuri de tezaur (obligatiuni) care au avut o dobanda, cel putin pana anul trecut, care acoperea valoarea inflatiei. Si atunci cum de a scazut atat de mult valoarea sumelor depuse in contul asigurarii? Mai ales ca valoarea primei de asigurare a crescut de la an la an, tocmai ca urmare a ½protectiei impotriva inflatiei½. De la 1,7 milioane in 2003, a crescut la 2,4 milioane in 2005 iar acum i s-a propus o crestere la 2,6 milioane pentru acest an! Inca putin si se dubleaza. Caz in care pana in 2020 va depune o suma mult mai mare decat cele 200 de milioane asigurate.
