Dupa cativa ani in care in regiunea Europei Centrale si de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflatie, inflatia se inscrie brusc pe un trend ascendent. Aceasta nu este doar o problema regionala – inflatia creste la nivel mondial. In principal, preturile mai ridicate pentru produse alimentare si petrol sunt considerate responsabile pentru inflatia mai ridicata, iar contributia lor la inflatia din Europa Cen-trala si de Est este mult mai mare decat in vestul Europei. Analistii Erste Group au evaluat factorii pe termen scurt ce au contribuit la cresterea inflatiei in tarile ECE in ultimele luni, precum si factorii pe ter-men lung care vor determina convergenta preturilor in viitor, se arata intr-un comunicat al bancii. Vezi analiza in documentul atasat
Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, in special pentru titei, grau si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. In timp ce cererea tot mai ridicata la nivel mondial pentru grau si lapte praf poate continua sa exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui sa duca la o scadere a preturilor, daca perioadele de seceta nu se vor repeta anul viitor. “Ne asteptam ca bancile centrale sa nu reactioneze pe deplin la acesti factori, in-trucat sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. To-tusi, este foarte probabil ca bancile centrale din Europa Centrala si de Est sa actioneze si ne asteptam sa raspunda inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobinzilor sau cel putin prin lan-sarea unor comentarii alarmiste, care sa sustina eforturile depuse in vederea reducerii inflatiei”, spune Juraj Kotian.
Pe langa factorii pe termen scurt, convergenta preturilor pe termen lung va afecta de asemenea inflatia, mai ales in cazul noilor membri ai Uniunii Europene. “Convergenta preturilor in regiunea Europei Cen-trale si de Est trebuie perceputa ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare inasprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dobanzii ofera beneficii impor-tante celor care investesc in valutele Europei Centrale si de Est”, declara Juraj Kotian. Cum bunurile si serviciile inca sunt mai ieftine aici decat in tarile mai avansate ale UE, noile state membre se apropie treptat de un nivel de preturi comun pentru EU-15. Pentru a obtine convergenta, cresterea preturilor este in general mai ridicata in randul noilor state membre decat in „vechea Europa”. Canalul alternativ de convergenta a preturilor este aprecierea ratei de schimb valutar.
In parte, convergenta a fost obtinuta prin aprecierea ratei de schimb, care a crescut rentabilitatea inves-titiilor in instrumentele de venituri fixe din Europa Centrala si de Est. Restul convergentei a fost asigu-rata printr-o inflatie mai ridicata, insotita de diferentiale mai mari ale ratelor dobanzii. Pe masura ce economiile din Europa Centrala si de Est continua procesul de convergenta a preturilor, investitiile in tarile Europei Centrale si de Est cu rate de schimb valutar flexibile ar trebui sa continue sa ofere benefi-cii importante, distribuite in mod diferit intre aprecierea ratei de schimb valutar si diferentialele ratei dobanzii. Cererea pentru valute central si est-europene care furnizeaza o prima de rentabilitate ar tre-bui sa ajute bancile centrale in eforturile lor de dezinflatie si sa incline distributie acestei prime mai de-graba catre aprecierea ratei de schimb valutar decat catre diferentialele ratei dobanzii.
Mai importanta pentru dezvoltarea ulterioara a preturilor si rentabilitatea investitiilor in valutele central si est-europene este chestiunea convergentei in ce priveste cresterea veniturilor si a preturilor. Conver-genta preturilor in Europa Centrala si de Est este obtinuta printr-o combinatie intre aprecierea ratei de schimb valutar si diferentiale ale inflatiei – ambele sustin investitiile in valute central si est-europene. Diferentialele inflatiei se traduc in diferentiale mai ridicate pentru rata dobanzii, in timp ce aprecierea ratei de schimb valutar creste in mod direct rentabilitatea investitiilor valutare. Convergenta ulterioara a preturilor si conditiile monetare dure in Europa Centrala si de Est (prin intermediul aprecierii ratei de schimb valutar sau/si a ratelor mai mari ale dobanzii) ar trebui sa genereze o prima de rentabilitate pen-tru investitiile in valutele central si est-europene de aproximativ 2-6% p.a. in urmatorii doi ani. Exceptie face Slovacia, unde politica monetara nu va avea posibilitatea sa reactioneze la convergenta preturilor, din cauza adoptarii monedei Euro.
Analistul Erste Group afirma: “In masura in care tarile converg in ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne asteptam ca aceasta prima sa ramana la valori pozitive in tarile cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie. Conform previziunilor noastre:
• Cea mai ridicata prima de rentabilitate, de aproximativ 6% p.a. incluzand efectul valutar, ar putea fi atinsa prin intermediul investitiilor in Leul romanesc, urmat de
• O rata de rentabilitate de 3,6% p.a. pentru zlotul polonez, pentru perioada 2008-2009.
• O investitie in valuta ceha va genera o rata medie de rentabilitate de aproximativ 2.5 p.a. in pe-rioada 2008-2009.
• O prima de rentabilitate de aproximativ 2% p.a. se estimeaza pentru Ungaria, unde cresterea economica fortata ofera doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumentepen-tru inasprirea excesiva a politicii monetare.
• Ne asteptam ca prima de rentabilitate pentru investitiile in coroane slovace sa fie in medie aproape de zero, pentru perioada 2008-2009, intrucat rata de schimb valutar va fi fixa, iar dobanzile se vor alinia la zona Europei, datorita adoptarii monedei Euro.”
