Din cauza dobanzilor mici oferite in prezent de un depozit bancar, tot mai multi investitori se indreapta spre alternative mai profitabile, precum Bursa, fondurile mutuale de investitii, asigurarile cu componenta investitionala si, mai nou, pensiile private, obligatorii sau facultative. O parte din banii de pensie vor fi investiti de companiile de pensii in actiuni bursiere, asadar, odata cu pensia privata obligatorie devenim vrand-nevrand si jucatori la bursa.
Celebrele tepe gen FNI sau Safi au devenit istorie, dar cu toate acestea exista inca multe lume care nu le uita, fapt care afecteaza inca increderea in aceste tipuri de investitii. Cu toate ca jucatorii importanti, atat pe piata bursiera cat si pe cea a fondurilor de investitii, asigurarilor si pensiilor sunt companii financiare puternice si renumite, majoritatea europene, precum Allianz, ING, Raiffeisen sau BCR, dar si romanesti, ca Banca Transilvania.
Asadar, care sunt randamentele aduse de fondurile de investitii, in comparatie cu un depozit bancar? Conform ultimelor statistici publicate de Banca Nationala a Romaniei, dobanda medie la un depozit bancar in lei pe o perioada de un an este de 7,62% pe an. In comparatie, castigul mediu realizat de fondurile de actiuni in ultimele 12 luni a fost de peste 40%, deci de cinci ori mai mult.
Potrivit ultimelor date publicate de Uniunea Organismelor de Plasament Colectiv, de la inceputul anului randamentele aduse de fondurile de actiuni au fost insa destul de modeste, de numai 7,8% in medie, din cauza fluctuatiilor bursei. Cu toate acestea, tot mai multi bani se investesc in fondurile mutuale, dovada stand cifrele din luna mai: intrari de capital de peste 16 milioane de euro numai in cazul fondurilor de actiuni.
Atentie, insa! Orice castig isi are riscurile lui. Faptul ca numai 5% dintre romani au investit anul trecut in unitati de fond si tot pe atatia au de gand sa investeasca in urmatoarea perioada, arata ca siguranta este preferata de majoritatea. Mai precis, siguranta oferita de investitiile in bunuri imobiliare sau depozite in banci, considerate a fi de departe cele mai sigure si mai profitabile.
Se stie ca imobiliarele aduc castiguri doar prin trecerea timpului, in timp ce un depozit bancar este garantat de stat, daca banca da faliment, in limita a 20.000 de euro pe deponent.
In cazul investitiilor la bursa sau in fonduri mutuale, riscul este asumat in intregime de investitor. Nimeni nu garanteaza eventualele pierderi. Insa nimeni nu a pierdut pana acum la bursa sau la fondurile de investitii administrate de BCR, Banca Transilvania sau Raiffeisen Bank.
De fapt, ce riscul investitiei la bursa sau in fonduri mutuale nu este dat de pericolul pierderii sumelor investite, ci de fluctuatiile preturilor actiunilor in anumite perioade. Astfel, intr-o luna preturile actiunilor in care sunt investite unitatile de fond pot creste cu 15%, iar apoi pot scadea cu 20%, ceea ce inseamna ca valoarea unitatilor de fond rascumparate in acest ultim moment este mai mica decat valoarea initiala.
Investitia la bursa este insa una pe termen lung, de aceea, dupa cum am vazut, pe termen de un an castigul poate ajunge substantial.
Pentru cei slabi de inima, care prefera cresteri
moderate si putine fluctuatii, alternativa sunt fondurile de investitii diversificate, ce au un risc mediu (55% investitii in instrumente monetare si obligatiuni cu castiguri fixe si maxim 45% in actiuni). Profitul acestor fonduri este insa la jumatate (17,7% in ultimele 12 luni, conform ultimelor statistici).
In concluzie, piata investitiilor este tot mai dinamica in Romania, iar reforma pensiilor private ar putea fi piatra de incercare a pietei de capital, intrucat o buna parte din banii de pensie vor fi investiti si la Bursa. Asadar, vrand-nevrand, devenim investitori sofisticati, ne vom pazi pensia pe monitoarele bursiere.


