In perioada de preaderare la Uniunea Europeana au fost accesate fonduri SAPARD pentru infiintari de plantatii, modernizari ale celor existente, retehnologizari ale capacitatilor de vinificatie, marketingul produselor vitivinicole, etc.
Urmeaza ca in perioada 2007-2013, Romania sa beneficieze de subventii primite de la UE pentru stocajul vinului, distilarea obligatorie sau voluntara a unor vinuri, valorificarea musturilor, precum si de finantari prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, se arata intr-un comunicat de presa al Guvernului.
Incepand cu anul 2006 se acorda sprijin direct pentru cultura vitei-de-vie din soiuri nobile, prin atribuirea de bonuri valorice in suma de 200 RON/ha pentru achizitionarea de pesticide pentru combaterea bolilor si daunatorilor, precum si, in cazul soiurilor nobile destinate obtinerii vinurilor cu denumire de origine, a sumei suplimentare de 400 RON/ha, cu conditia detinerii unor suprafete mai mari de 0,1 ha si a inscrierii in registrul plantatiilor viticole.
Potrivit negocierilor cu Uniunea Europeana, suprafata romaneasca ocupata cu hibrizi producatori, care insumeaza 30.000 ha trebuie defrisata pana la sfarsitul anului 2014.
Dupa suprafata ocupata cu vita-de-vie, Romania ocupa o pozitie privilegiata in randul tarilor viticole, ocupand locul 5 in Uniunea Europeana, dupa aderare (dupa Spania, Italia, Franta si Portugalia), locul 6 in Europa si locul 9 in ierarhia mondiala (si dupa Turcia, S.U.A., Iran, China).
In ultimii 15 ani, Romania a produs intre 4,5 milioane hl vin (1991) si 7,6 milioane hl (1996). In 1996 Spania producea 31 milioane hl iar Franta 57 milioane hl. Ce mai mare parte din productia Romaneasca este vin alb, 70-75 %, iar cel rosu, intre 25 si 30%.
Totusi, din productia totala de vin romanesc, ponderea celor cu denumire de origine controlata (DOC) este de 8-10%, restul fiind reprezentat de vinurile de calitate superioara (VS) si de vinurile de masa (VM).
In ceea ce priveste consumul, daca un francez bea 48 de litri de vin pe an, un roman consuma intre 21 si 26,7 litri vin pe locuitor pe an.
Romania exporta anual o cantitate de vin ce reprezinta intre 4 si 12% din productia anuala si aproximativ 0,8% din exportul mondial. Comparativ cu schimburile internationale care afecteaza 25-31% din productia mondiala de vin si cu tarile viticole vecine (Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova), exportul romanesc de vin este sub posibilitati.
In ultimii ani, in Romania a avut loc un proces continuu de degradare a plantatiilor viticole, determinat de intretinerea necorespunzatoare a multor plantatii, majoritatea lor detinute de producatori particulari, dar si de unele societati comerciale. In acelasi timp, s-a constatat o imbatranire a patrimoniului viticol, ca urmare a reducerii simtitoare a ritmului noilor plantari.
Uniunea Europeana este primul producator de vin din lume. Suprafata europeana cultivata cu vita de vie reprezinta 45% din suprafata mondiala. Franta si Italia produc cel mai mult – 30% din productia UE si, respectiv, 28.5%. Ele sunt urmate de Spania (23,2%).
La nivel mondial, concurenta a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producator de vinuri. Þarile Lumii Noi si-au crescut productia in ultimii douazeci de ani de la 1,7% la 21,4%, in detrimentul Uniunii Europene. In UE, importul de vinuri a crescut considerabil, egaland exporturile.
Reforma vinului UE
Uniunea Europeana este in proces de reforma a Politicii Agricole Comune, si deci si a sectorului de vinuri. Reforma sectorului de vinuri este o chestiune urgenta pentru UE deoarece s-au acumulat stocuri de peste 15 mil. hl. (8,4% din productia totala), iar sectorul european face fata cu greu concurentei de pe piata globalã.
Pentru Romania, reforma vinului este o oportunitate, prin mãsurile pe care le vizeaza, cum ar fi simplificarea prevederilor privind calitatea de extindere a rolului organizatiilor profesionale, alinierea la practicile oenologice internationale, simplificarea si adaptarea politicii privind etichetarea. In cadrul reuniunii, reprezentantii producatorilor au apreciat cã Romania poate promova pe piata europeanã mai multe soiuri de vin de calitate, precum Feteasca albã, Feteasca regalã, Tamaioasa romaneascã, Grasã, Feteasca neagrã, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa, Busuioaca de Bohotin etc.
Pozitia Romaniei fata de aceasta reforma este elaboratã prin consultare cu autoritatile romane, dar si cu producatorii de vinuri. In 2003, in cadrul negocierilor pentru aderarea la UE Romania a obtinut sume importante pentru inlocuirea viilor hibride si promovarea vinului de calitate.
Uniunea Europeanã a propus mai multe variante de reformã a vinului:
• pastrarea situatiei actuale. Aceasta nu permite insa restabilirea echilibrului pietei
• modificari in conformitate cu reforma politicii agricole comune, initiata in 2003. Aceasta ar viza in principal acordarea de plati directe catre cultivatorii de vitã de vie
• liberalizarea totalã a sectorului. Aceastã variantã ar urmari suspendarea bugetului si transferarea sumelor catre dezvoltare ruralã.
• reforma radicalã a acestui sector. Printre mãsurile vizate se referã eliminarea sprijinului pentru distilarea sub-produselor din vin, pentru stocarea privatã sau pentru mustul destinat sucului din struguri. Un buget pentru gestionarea crizelor ar urma sã revina fiecarui stat membru. Accentul spre dezvoltarea ruralã ar urma sã fie crescut, vizand mãsuri precum pre-pensionarea, transferul fermei sau agro-mediu. In ceea ce priveste indicatiile geografice, ar urma sã existe douã tipuri de vinuri: cu si fara indicatie geograficã (IG) (cele cu indicatie geograficã pot beneficia de protectia IG sau a denumirii de origine). In ceea ce priveste imbogatirea vinului, s-ar putea viza stimularea utilizarii mustului in locul zaharului. In domeniul etichetarii, ar urma sã fie introdus un sistem mai simplu. De asemenea, mãsurile introduse de Organizatia Mondialã a Comertului trebuie luate in considerare.
„Integrarea in Uniunea Europeana inseamna atat oportunitati cat si riscuri pentru producatorii romani de vinuri. Prin urmare, valorificarea potentialului viticol de care dispune Romania, in vederea obtinerii unor avantaje competitive sustenabile pe pietele externe, impune crearea si promovarea unei identitati a vinului romanesc, care sa-l faca vizibil pe rafturile supermarketurilor din Europa, Asia sau Rusia”, se spune intr-un comunicat de presa al Patronatului National al Viei si Vinului din luna octombrie.
In urma finalizarii Strategiei de export a Romaniei, sectorul vin si produse derivate din vin a fost numit ca sector strategic. Departamentul de Comert Exterior a propus initierea unui program complex de branding de ramura care isi propune pozitionarea corecta a vinului romanesc pe pietele externe.
Registrul plantatiilor
Au crescut amenzile pentru defrisarile ilegale de vita de vie, imbutelierea neconforma a vinurilor sau pentru plantarea vitei fara autorizatie.
Romania a aliniat legislatia in domeniu la normele europene, prin infiintarea Registrului plantatiilor viticole. „Am aliniat aceasta lege la cerintele europene. Este vorba de unele precizari care provin din Regulamentul de reforma a vinului din UE, precizari privind Registrul vinului si carnetul de viticultor si astfel am aliniat legislatia la legislatia europeana”, a afirmat ministrul Agriculturii Gheorghe Flutur la finalul sedintei de Guvern din 8 noiembrie.
Limitele minime ale amenzilor pentru nerespectarea acestei legislatii cresc de la 8 milioane lei vechi la 20 milioane lei vechi, pentru infiintarea de plantatii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente, fara autorizatie de plantare. Sunt prevazute amenzi mai drastice si pentru defrisarea vitei de vie din soiuri nobile admise in cultura, in suprafata mai mare de 0,1 ha, fara autorizatie de defrisare.
Limitele maxime ale amenzilor cresc de la 250 milioane lei vechi la 1 miliard lei vechi si se aplica pentru imbutelierea vinurilor DOC in afara arealului delimitat, pentru punerea in consum si comercializarea unor vinuri si a altor produse obtinute din must sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative si de compozitie, pentru livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fara aplicarea insemnelor de certificare a calitatii sau pentru vanzarea in spatii neautorizate a vinului de masa in vrac.
Registrul plantatiilor cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole si suprafetelor pe soiuri din fiecare parcela, pe persoana fizica si juridica detinatoare. Registrul va fi intocmit in baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate. Se infiinteaza si carnetul de viticultor, unde producatorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia.
Ministrul Agriculturii trebuie sa aprobe lista soiurilor de vita de vie admise in cultura pentru fiecare regiune viticola, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor facute de Oficiul National al Viei si Vinului impreuna cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si asociatiile de producatori.
