Decizia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de crestere a dobanzii de politica monetara de la 7% la 7,5% pe an ar trebui sa stimuleze aprecierea monedei nationale, ceea ce va avea efecte pozitive asupra inflatiei si mai putin placute asupra balantei de plati, sustin analistii intervievati de NewsIn.
„Decizia elimina consistent scenariul potrivit caruia leul se va deprecia, ceea ce poate sa fie benefic pentru inflatie, dar mai putin benefic pentru deficitul extern. La urma urmei, deficitul extern e mai mult in apanajul politicilor fiscal-bugetare si comerciale”, a declarat economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, pentru NewsIn.
Libocor considera ca masura luata de BNR pe 31 octombrie este corecta, dar nu suficienta. „O radiografie a evolutiilor macroeconomice din ultimele patru luni argumenteaza solid scenariul potrivit caruia cresterea adevarata ar fi putut fi de 1 punct procentual. Probabil ca aici se va si ajunge, dar in doi pasi, primul pas fiind deja facut”, a explicat el.
Economistul sef al BRD SocGen a atras, insa, atentia asupra faptului ca, „din pacate, indiferent care ar fi fost amplitudinea cresterii dobanzii de politica monetara, banca centrala va rata atat tinta de inflatie de la sfarsitul acestui an (4%), cat si limita superioara a intervalului de variatie de 3-5%”.
„Mai mult decat atat, ma astept ca devierea de la interval sa fie de 1,2-1,5 puncte procentuale”, a completat Libocor.
Economistul sef al BRD SocGen a mai spus ca e de parere ca politicile de creditare ale bancilor comerciale au fost ajustate deja, anticipand posibilitatea majorarii cu 0,50 puncte procentuale pana la 1 punct procentual a dobanzii de politica monetara.
„Cred ca dobanzile pe piata interbancara se vor alinia instantaneu la 7,5% si vom asista la o usoara apreciere a monedei nationale. O parte din apreciere s-a resimtit, deja, pentru ca piata a anticipat o majorare cu 0,25-0,50 puncte procentuale a dobanzii de politica monetara”, a declarat economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.
Faptul ca a majorarea a avut loc cu 0,50 puncte procentuale arata ca banca centrala se concentreaza asupra inflatiei, ceea ce e un semnal foarte bun, care ii creste credibilitatea. „A ales o crestere mai mare, ceea ce arata foarte clar o masura prin care incearca sa atinga tinta de inflatie din 2008”, a explicat Anghel.
Economistul sef al BCR a atras, insa, atentia ca, daca banca centrala va continua sa lupte de una singura impotriva inflatiei, nu va fi suficient, ci va avea nevoie si de masuri de sustinere din partea guvernului.
„BNR va atrage, de luni, excesul de lichiditate din piata la noul nivel al dobanzii de 7,5% pe an, ceea ce inseamna ca vor creste costurile de finantare pentru bancile care nu au o baza solida de clienti si care sunt nevoite sa se imprumute ca sa poata acorda credite, in special pentru sfarsitul acestui an. Tocmai de aceea, e de asteptat ca unele banci sa fie nevoite sa isi majoreze dobanzile la creditele in lei, in functie de riscurile implicate si de politica bancii”, a mai spus Anghel.
ªi presedintele Chartered Financial Analyst (CFA) Romania, Dragos Cabat, considera ca masura BNR ar trebui sa aiba ca efect aprecierea leului, precum si incetinirea cresterii economice si cresterea dobanzilor, atat pe piata interbancara, cat si la creditele acordate populatiei si firmelor.
„Moneda nationala s-a intarit deja in ultimele zile pentru ca bancile au inglobat in tranzactii posibilitatea cresterii dobanzii de politica monetara, iar peste cateva luni ar trebui sa vedem si o calmare a inflatiei ca urmare a aprecierii leului, dar si o adancire a deficitului comercial”, a explicat Cabat, pentru NewsIn.
Cabat considera ca aceasta era singura masura pe care o putea lua banca centrala, in conditiile in care tinteste inflatia. „Cu toate acestea, inflatia va depasi limita superioara a intervalului de 3-5% vizat de BNR pentru sfarsitul acestui an”, a mentionat Cabat.
Inflatia se va accentua in ultimele doua luni ale acestui an, mai ales daca guvernul se va tine de cuvant si va efectua cheltuielile bugetare promise, in conditiile in care estimeaza un deficit bugetar de 2,8% la finalul acestui an, dar a raportat un excedent de 0,19% din PIB la finalul lunii septembrie.
„Banca centrala ar fi trebuit sa ia aceasta masura inca de luna trecuta, dar pe de alta parte banca centrala se confrunta cu o apreciere prea mare a leului, iar o crestere a dobanzilor duce de obicei la infuzii de capital strain pe seama diferentei de dobanda, fapt care atrage aprecierea leului”, a mai spus Cabat.
