Dmitri Medvedev a devenit noul „tar” al Rusiei

Candidatul Kremlinului Dmitri Medvdev a fost ales presedinte al Rusiei inca din primul tur duminica, dupa un scrutin contestat de adversarii sai, care deschide calea unui tandem la varf cu Vladimir Putin, viitorul premier, relateaza AFP.

Succesorul desemnat al lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev, a obtinut 70,22% din voturi la alegerile prezidentiale de duminica din Rusia, a anuntat luni Comisia electorala centrala, dupa numararea a 99% dintre buletine.

„Il felicit pe Dmitri Medvedev”, a declarat Putin, prezent alaturi de protejatul sau la un concert in Piata Rosie, de la care televiziunea a transmis imagini in direct.

Vizibil fericit si sigur pe sine, Medvedev a declarat ca Rusia a ales sa mearga inainte si a promis ca „politica presedintelui Putin” va fi continuata. „Astazi este o zi deosebita. Alegem calea dezvoltarii tarii pentru o lunga perioada ce va urma”, a adaugat el.

„Avem toate sansele de a pastra politica lui Putin. Vom merge inainte si impreuna vom invinge!”, a continuat Medvedev, parand sa-si intre deja in haina de presedinte, ceea ce se va intampla in mai, in momentul transferului oficial de putere.

La 42 de ani, Dmitri Medvedev devine astfel al treilea presedinte al Rusiei postsovietice, dupa Boris Eltin (1991-1999) si Vladimir Putin (2000-2008). Este, de asemenea, primul lider de la Kremlin al carui trecut nu este inradacinat in Uniunea Sovietica, pentru ca nu avea decat 26 de ani la caderea comunismului, in 1991.

Dupa doua mandate consecutive, Vladimir Putin, care nu mai putea candida, potrivit Constitutiei, l-a desemnat pe Medvedev, in decembrie, drept succesorul sau si a promis ca-i va fi prim-ministru, daca va iesi presedinte.

Alegerile, lipsite de o competitie adevarata, au semanat mai mult cu un transfer de putere decat cu un scrutin, victoria prim-vicepremierului, jurist de profesie si originar din Sankt Petersburg, ca si mentorul sau, fiind anuntata, pregatita si organizata de Kremlin.

Candidatul comunist Ghennadi Ziuganov se afla pe pozitia a doua, cu 17,77%, urmat de ultranationalistul Vladimir Jirinovski (9,37%) si Andrei Bogdanov, un candidat obscur favorabil aderarii Rusiei la Uniunea Europeana (1,29%), dupa numararea a 99% din buletinele de vot.

Ghennadi Ziuganov a denuntat un scrutin” incorect”, afirmand ca are „o lista cu aproape 200 de incalcari ale legii, una mai cinica decat alta” si ca va depune plangere in instanta. El a obtinut, insa, un succes neasteptat duminica, la alegerile prezidentiale ruse, cu aproape 20% din voturi, semn al nemultumirii alegatorilor fata de putere si al unei aspiratii pentru mai multa justitie sociala, considera analistii.

La ultima sa participare la prezidentiale, in anul 2000, el obtinuse 29,21% din sufragii, iar Putin 52,94%. In 2004, candidatul comunist Nikolai Haritonov primise 13,69% din voturi.

„Chiar si unii alegatori care nu ar vota comunistii, i-au acordat votul candidatului comunist”, considera analistul independent Dmitri Oreskin. „Este vorba de un vot de protest: alegatorii carora nu le-a placut modul de derulare al scrutinului si-au unit voturile cu cei care voteaza de obicei cu comunistii”, afirma expertul.

La randul sau, Lilia ªibanova, directoarea ONG-ului Golos, care supravegheaza derularea alegerilor, a constatat duminica „abuzuri masive” sub forma unor presiuni pentru a determina alegatorii sa mearga la urne. Ea a vorbit despre observatori din organizatia sa indepartati din birourile de vot, in special in Astrahan (sud), Ufa (Urali) si Sankt Petersburg (nord-vest).

In tabara opozitiei liberale, care nu a fost reprezentata la acest scrutin, fostul campion la sah Garry Kasparov a denuntat „o farsa numita alegeri, dar care nu este nimic altceva decat o intriga a Kremlinului”.

Participarea, una dintre putinele mize ale scrutinului, din caza potentialului sau impact asupra legitimitatii invingatorului, s-a ridicat la 65%, a anuntat Comisia Electorala, o rata comparabila cu cea de la alegerile prezidentiale din 2004 (64,39%).

Toate privirile sunt indreaptate acum catre viitorul tandem Vladimir Putin – Dmitri Medvedev. Presedintele ales, ramas pana acum in umbra mentorului sau, avand insa un discurs mai liberal, va sti sa iasa de sub aceasta tutela? Va alege sa-i ramana fidel lui Putin, stiind ca poate sa-l demita?

„Nu putem spune nimic deocamdata. Il va inlocui pe Putin? Cred ca da”, considera Iulia Latinina, analist la postul independent de radio Ecoul Moscovei.

„Functia de presedinte face puternic chiar si un om politic slab, iar (Medvedev – n.red.) va incepe sa se debaraseze de cei care l-au adus la guvernare”, estimeaza Aleksandr Konovalov, din Institutul pentru Evaluari Strategice.

Presa rusa isi punea intrebari, luni, cu privire la viabilitatea tandemului format de Vladimir Putin si succesorul sau Dmitri Medvedev, a doua zi dupa scrutinul „cel mai plictisitor” din istoria Rusiei postsovietice.

Editia rusa a saptamanalului Newsweek apreciaza ca viitorul promite „cearta”, reprezentandu-i pe Putin si Medvedev in ipostaza de papusari care manuiesc amandoi sforile unei acvile bicefale, emblema statului rus.

„Unde va fi puterea”, se intreaba de asemenea cotidianul de afaceri Vedomosti, trecand in revista prerogativele premierului si presedintelui, asa cum sunt ele prevazute in Constitutie.

„Nu mai avusesem niciodata o campanie atat de inexpresiva, despre care nu se poate spune decat un lucru: se pare ca am avut un scrutin si ca ne-am ales un presedinte”, ironizeaza la randul sau bisaptamanalul Novaia Gazeta, scriind despre „mimarea luptei politice” dintre Medvedev si cei trei contracandidati ai sai.

La randul sau, presa europeana si-a exprimat luni, in primele comentarii despre alegerile prezidentiale ruse castigate de Dmitri Medvedev, indoielile privind corectitudinea scrutinului si si-a pus intrebari despre impartirea viitoare a puterii intre noul sef al statului si Vladimir Putin.

Cotidianele germane considera ca alegerile au fost manipulate si evoca o posibila scadere a cresterii economice, ceea ce risca sa ii complice sarcina lui Dmitri Medvedev.

Editorialistul cotidianului britanic de centru-dreapta Daily Telegraph afirma cu ironie: „La fel ca in perioada sovietica, rusii au mers constiincios la urne”. „Toata lumea stia cine va castiga, dar era nevoie ca scrutinul sa aiba o aparenta democratica”, potrivit ziarului.

ªi presa italiana emite o serie de indoieli in privinta corectitudinii scrutinului. „Triumf pentru Medvedev, care nu a avut rival”, titreaza Corriere della Sera, care acorda un spatiu important contestarilor rezultatelor de catre candidatul ultranationalist Vladimir Jirinovski si de catre cel comunist, Ghennadi Ziuganov.

Ziarele franceze isi pun aceleasi intrebari. Astfel, cotidianul economic Les Echos se intreaba daca succesorul desemnat al lui Putin „are o sansa sa scape, la randul sau, de mentorul sau, mentinand traditia papusilor politice ruse care au dezvaluit, in fiecare perioada de tranzitie, lideri improbabili in ochii celor mai buni observatori”.

La randul sau, Le Figaro, de dreapta, se intreaba „daca tandemul va putea dura mai mult de o primavara in Rusia, unde in mod traditional este loc doar pentru un tar”. „Este posibil ca superpopularitatea lui Putin sa se evapore cand nu va mai dispune de resursele administrative ale Kremlinului? Scena politica rusa nu mai pare atat destabila”, adauga ziarul.