Banca Nationala a redus dobanda de politica monetara cu 1,25 de puncte procentuale in mai putin de doua luni, coborand-o de la 8,75% la inceputul lui februarie la 7,5% spre sfarsitul lui martie, scrie Ziarul Financiar.
Dobanda BNR nu a mai fost atat de scazuta din februarie 2006, reprezentand nivelul minim istoric cu care a operat banca centrala, in conditiile in care si rata medie anuala a inflatiei a scazut in premiera sub pragul de 6%.
Piata financiara nu mai reuseste insa sa anticipeze miscarile BNR, marea majoritate a analistilor declarandu-se surprinsi de amplitudinea reducerii de dobanda de luni si chiar punand la indoiala fundamentarea deciziei.
In ciuda surprizei, pietele valutara si bursiera nu au reactionat vizibil, doar pe piata monetara fiind inregistrate scaderi usoare ale dobanzilor.
Primele semne ale modului diferit in care BNR si analistii privesc tabloul de politica monetara au aparut inca de la sedinta precedenta a Consiliului de Administratie de pe 9 februarie. Decizia de luni a aratat insa ca fie politica bancii centrale a devenit complet impredictibila, fie analistii se afla pe o pista gresita ori le-au slabit simturile.
Consensul analistilor privind perspectiva unei scaderi a rezervelor minime obligatorii s-a ciocnit frontal cu decizia BNR de a mentine neschimbate nivelurile in vigoare atat la lei, cat si la valuta.
Motiv pentru care comentatorii apreciaza ca este putin probabil ca decizia BNR de reducere a dobanzii de politica monetara sa se reflecte rapid intr-o scadere a dobanzilor la creditele in lei. Unii vorbesc chiar despre un efect „zero”, apreciind ca doar concurenta dintre banci poate face ceva in sensul ieftinirii creditelor. Este insa posibil ca masura bancii centrale sa incurajeze noi scaderi ale dobanzilor la depozitele in lei, unele banci actionand deja dupa decizia BNR din februarie, insa la nivelul pietei tentantia a fost temperata de nevoia mare de lichiditati in lei.
De asemenea, analistii continua sa puna in discutie legatura dintre dobanzile de pe piata si politica de sterilizare a BNR. Comunicatul BNR vorbeste insa despre continuarea unui „control al lichiditatii adecvat”.
Comentatorii cad de acord asupra faptului ca argumentul forte pentru decizia BNR a fost aprecierea rapida a leului, insa si din acest punct de vedere eficienta masurii este pusa la indoiala avand in vedere apetitul strainilor pentru moneda romaneasca.
Totusi, BNR nu mai imparte cu Banca Ungariei pozitia de „banca centrala cu cea mai ridicata dobanda de politica monetara” din Uniunea Europeana, institutia de la Budapesta hotarand tot luni sa mentina dobanda la 8% de teama presiunilor inflationiste. Analistii intrevad riscuri similare si in Romania, motiv pentru care considera ca BNR s-ar fi pripit.
