Doar citeva banci mai mici au procedat, dupa a doua scadere a dobinzii de interventie, la reduceri nesemnificative a dobinzilor la depozite: Banca Transilvania a scazut dobinda la depozitele la o luna de la 16,5% la 15,5%, iar pe cea la trei luni de la 17% la 16%, in timp ce Finansbank a micsorat dobinda la depozitele pe cel putin 6 luni la 17%.
Inainte de a scadea, dobinzile s-au majorat
Cu o luna inainte de primele semnale privind scaderea dobinzilor venite de la reprezentantii Guvernului, iar apoi imediat de la BNR, nivelul mediu al dobinzilor la creditele in lei practicate de bancile comerciale a ajuns la 30,1% in mai, aproape de limita maxima a anului, inregistrata in martie (30,6%). „Cu alte cuvinte, scrie Ziarul Financiar, bancile s-au asigurat o data in plus ca au de unde opera mult asteptatele reduceri de dobinda, majorarile din luna mai neavind o justificare anume la nivelul costurilor de creditare.”
Dobinda de interventie a BNR a ajuns la 20%
Dobinda de interventie a BNR, adica dobinda acordata de banca centrala bancilor, a ajuns acum la 20%, de la 21,25%, dupa doua reduceri consecutive in ultima luna, prima de doar 0,5 puncte, iar ultima, din 12 iulie, de 0,75 puncte procentuale. Prima reducere a fost considerata de bancheri prea insignifianta pentru a determina bancile sa scada dobinzile, in consecinta doar doua-trei banci au micsorat, cu cel mult un procent, dobizile la unele credite sau depozite.
BNR a motivat ultima reducere a dobinzilor prin aceea ca inflatia a scazut substantial in aceasta perioada. Potrivit statisticii oficiale, in primul semestru s-a inregistrat o inflatie de doar 3,7 procente, cu doua puncte procentuale sub previziunile guvernului. Datele statisticii oficiale sunt insa puse la indoiala de unii bancheri, precum vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Bogdan Baltazar. In plus, decizia BNR vine dupa ce ministrul Finantelor si premierul Adrian Nastase au criticat nivelul mare al dobinzilor practicate de banci, cerind o reducere a acestora intrucit indicatorii economici s-au imbunatatit. La scurt timp, BNR a operat prima reducere a dobinzii. De asemenea, cu putin timp inainte de a doua decizie a BNR de reducere a dobinzilor, presedintele Senatului a declarat si el ca dobinzile bancare ar trebui sa fie mult mai mici. Astfel ca deciziile BNR de reducere a dobinzii a fost interpretata de presa ca fiind de natura politica. „Dupa ce Vacaroiu si Tanasescu au cerut, BNR s-a executat”, a titrat Evenimentul Zilei, unul dintre cele mai importante cotidiene romanesti.
Bancherii cred ca BNR va continua sa scada dobinda
„Ne asteptam la reduceri ale dobinzii de interventie cu jumatate de punct procentual, tot asa, la intervale de doua-trei saptamini. Probabil, la sfirsitul anului, rata dobinzii de interventie se va afla undeva intre 16% si 17%, daca nu se va intimpla ceva spectaculos care sa paralizeze scaderea cu deficitul de cont curent sau in spatiul politic. In sensul ca BNR va urmari evolutia deficitului de cont curent, alimentat de creditele de consum. Sau daca evolutiile politice nu vor submina, Doamne fereste, ideea de stabilitate”, a declarat Bogdan Baltazar, vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), citat de presa.
La rindul sau, Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a spus: „In iulie 2003, BNR platea 18% ca dobinda la plasamentele bancilor, iar inflatia era mai puternica. Probabil vom reveni la aceleasi niveluri, insa gradual.”
„In luna iunie, rata anualizata a inflatiei era in jurul a 12%, iar dobinzile noastre actuale la depozite oscileaza intre 13% si 17% pe an, in functie de scadente si tipuri de depozite. Strategia noastra este sa stimulam populatia sa economiseasca. Daca am cobori dobinda la depozite, apare riscul sa nu mai fie atractive economiile in lei”, a mai spus Cojocaru.
Reprezentantii bancilor sustin ca vor reduce dobinzile
Bogdan Baltazar, care este si presedintele BRD, a precizat: „Vom tine cont de evolutia inflatiei oficiale, in care nu prea credem, dar scaderea dobinzilor la credite va fi acompaniata de cea la depozite, in functie de resursele pe care le atragem pe diverse paliere de scadenta. De la nivelul maxim, dobanda a scazut cu 1,25. Dat fiind acest lucru, deja bancile sunt in situatia sa-si revada atat dobanzile la credite, cat si pe cele la depozite. Trebuie deci retinut ca dobanzile vor scadea, dar atat cele de activ, cat si cele de pasiv. De exemplu, nu vom mai putea acorda dobanzile actuale de 18-19 la suta la depozitele mari”, a spus Baltazar.
Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a declarat urmatoarele: „Eu cred ca, daca corelam aceasta a doua reducere cu cea de-acum cateva saptamani, exista suficiente motive ca bancile sa inceapa sa reduca atat dobanzile active, cat si cele pasive. Aceasta nu inseamna ca vreo banca va micsora dobanzile cu mai mult de 1,25 la suta.”
Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, a spus: „Pina la sfirsitul anului, dobinzile la creditele in lei vor scadea, ajungind pina la 25-28 de procente, dar mai departe este greu de facut o estimare. Poate ca ar fi normal ca dobinzile sa ajunga undeva la 22-23% pe an, dar asta mai depinde si de banca centrala”.
Efectul negativ al dobinzilor mari la creditele in lei a fost o crestere importanta a creditelor in valuta. Astfel, potrivit datelor BNR, finantarile acordate de banci firmelor si populatiei au crescut cu 2,1% in luna mai (1,8% in termeni reali, daca se scade inflatia), pina la 340.000 de miliarde de lei, in timp ce imprumuturile in moneda nationala au scazut cu 0,3 procente.
