Daca exista vreun personaj cu activitate in ultimii 18 ani care ar merita statuie, acela e, cu siguranta, Mugur Isarescu. Guvernul ar trebui deja sa pregateasca bronzul pentru momentul cand guvernatorul BNR se va retrage, si sa comande statuia ecvestra, Isarescu calare pe leu, postata in fata bancii centrale. Un guvernator-jucator, cu adevarat jucator, care nu numai ca a supravietuit tuturor guvernelor si presedintilor, dar a si primit aprecieri unanime. Mugur Isarescu a fost, de fapt, adevaratul om politic.
Cariera sa nu e lipsita de compromisuri. Dar acestea au fost considerate rezonabile si nu au afectat CV-ul. Imaginea sa internationala este, de asemenea, impecabila, pot sa certific. Isarescu este un fel de chezas, pentru organismele finaciare internationale, ca guvernantii nu fac prostii prea mari, ireparabile. Nu participa la talk-show-uri, da rar interviuri, iar din conferintele de presa poti sa obtii doar cateva fraze care sa alcatuiasca o stire. A stiut sa-si aleaga o echipa de tineri destepti si scoliti, pe care i-a plasat in pozitiile cheie din BNR.
Dar excelenta sa imagine publica e bazata si pe lungi taceri. Cand o tema sfasie societatea, de regula, Mugur Isarescu tace. Chiar daca pozitia sa e asteptata ca un verdict; sau, poate, tocmai de aceea. Acum, de exemplu, doar problema pensiilor marite iresponsabil e mai fierbinte decat canicula.
Toti analistii independenti au incercat sa-i ciupesca pe guvernanti de ureche, incercand sa atraga atentia ca sanatatea economiei romanesti e mai importanta decat orice ciclu electoral. Desi e o tema majora, Mugur Isarescu a tacut. De fapt, ne-a povestit premierul Tariceanu care e pozitia guvernatorului; cum ca n-ar fi nici o problema si ca Vosganian poate sa dea „fara numar-fara numar“, ca la nunta. Guvernatorul n-a apreciat prea tare impolitetea premierului si a transmis prin interpusi ca n-a zis tocmai asa, ca a fost mai nuantat. Dar nu a accentuat prea tare, cat sa nu ramana cu onoarea nereperata, dar sa nu-l supere prea tare nici pe premier. In rest, a tacut.
Nu vom sti, probabil, niciodata care e parerea guvernatorului despre marirea pensiilor, desi e o decizie care afecteaza cifrele de pe tabloul de bord al BNR. Mugur Isarescu va castiga, din nou, prin neprezentare. Guvernatorul este un jucator, dar si un supravietuitor perfect adaptat, care a invatat ca tacerile sunt cele mai pline de intelesuri.
Tacerea guvernatorului e cateodata acuzatoare, alteori doar apasatoare sau mustratoare. Acum, pare sa fie complice-intelegatoare. Chiar daca nu participa la alegeri, guvernatorul nu risca sa piarda simpatia pensionarilor. ªi atunci, tace.
