Respingerea motiunii de cenzura reprezinta, dincolo de certurile dintre politicieni, un castig pentru pensionari. Pentru a-si majora sansele de a se mentine la guvernare, premierul a promis ca va majora in avans pensiile, incepand cu luna noiembrie si nu ianuarie 2008. Este vorba de o majorare semnificativa, care va aduce pe piata sume mari de bani.
Chiar daca pensiile nu reprezinta decat o treime din venitul mediu, faptul ca avem un numar mai mare de pensii decat salarii creaza o reala problema pentru inflatie, da si pentru alti indicatori economici, precum deficitul bugetar si cel extern. La aceasta se adauga si cresterile salariale de doua ori mai mari decat productivitatea industriei, fapt care i-a determinat pe reprezentantii Bancii Nationale, dar si pe cei ai Fondului Monetar International, sa avertizeze cu privire la riscurile de depasire a indicatorilor economici ai Romaniei: inflatia ar putea depasi tinta de 5% iar deficitul extern, stimulat de cresterea consumului, sa fie prea mare.
Banca Nationala, prin primul ei reprezentant, guvernatorul Mugur Isarescu, ameninta destul de serios Guvernul, inainte ca acesta sa decida majorarea in avans a pensiilor, ca va fi nevoita sa mareasca dobanda daca nu va limita cheltuielile bugetare. Numai ca intre timp a aparut motiunea, problema majorarii pensiilor fiind unul dintre punctele de baza pentru promovarea acesteia. Ce efecte au toate acestea asupra noastra? Inflatia mai mare inseamna, de fapt, cresteri de preturi, iar acestea duc si la majorarea dobanzilor, ceea ce nu inseamna altceva decat alte costuri suplimentare. Asadar, puterea de cumparare a populatiei va fi afectata de noile scumpiri si de majorarea inflatiei. In acelasi timp, majorarile de pensii, dar si de salarii la bugetari, inseamna majorarea cheltuielilor bugetare, o alta problema a Guvernului, monitorizata strict de Comisia Europeana, care nu permite un deficit bugetar mai mare de 3 procente.
Pe de alta parte, atat cresterea salariilor cat si a pensiilor reprezinta, dincolo de niste decizii populiste ale politicienilor, un proces firesc al economiei de tranzitie. Un fenomen care are, in afara de efectele directe asupra indicatorilor economici, repercursiuni semnificative asupra climatului de afaceri. In ultima perioda au aparut tot mai multe semnale negative de la companiile prezente in Romania, afectate de ultimele tendinte de pe piata muncii si cea concurentiala.
Astfel, cresterea nivelului salariilor determina o seama de companii sa-si reorienteze investitiile, spre zone mai sarace sau chiar spre alte tari din est, sau sa-si recalculeze planurile de afaceri. Majorarea salariilor este stimulata totodata de concurenta tot mai acerba de pe piata, companiile disputandu-si cei mai buni oameni in primul rand cu argumentul salariului, tinand cont ca pe piata muncii avem, inca, unele dintre cele mai mici venituri din regiune. Intre timp au mai aparut si pensiile private, prin care firmele isi pot fideliza angajatii, care presupun, la randul lor, niste costuri suplimentare. In concluzie, majorarea pensiilor are atat efecte negative, afectand indicatorii financiari si majorarea dobanzilor, dar si pozitive, prin cresterea puterii de cumparare care duce, la randul ei, la ridicarea standardului de viata. Ramane de vazut daca efectele negative asupra ratingului Romaniei nu vor fi cumva mai costisitoare decat avantajele potentiale.
