CreÅŸterea anuală a creditului neguvernamental va continua să se tempereze în acest an, până la un ritm nominal de circa 5% în decembrie, ceea ce ar însemna o stagnare în termeni reali comparativ cu sfârÅŸitul anului trecut, estimează analiÅŸtii.
„Mă aÅŸtept la o îmbunătăÅ£ire a evoluÅ£iei creditării în continuare, atât pe segmentul împrumuturilor populaÅ£iei, cât ÅŸi pe corporate. Din decembrie, portofoliul de credite a înregistrat o scădere nominală, dar sperăm ca, în termeni anuali, ritmul creditării să se menÅ£ină uÅŸor pozitiv. Estimarea noastră este de creÅŸtere nominală cu 5% la finalul acestui an”, a declarat pentru NewsIn economistul-ÅŸef al Unicredit Å¢iriac Bank, Rozalia Pal.
ÃŽn acelaÅŸi timp, economistul-ÅŸef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, subliniază că pe segmentul creditului ipotecar impactul programului „Prima Casă” se va observa abia din luna august, în condiÅ£iile în care multe dintre băncile implicate în acest program au început să acorde acest tip de împrumuturi cu întârziere.
„Este vorba despre (un plafon de, n.r.) un miliard de euro, cred că aceÅŸti bani se vor epuiza până cel târziu în primul trimestru din 2010. Dacă ne uităm la volumul creditului ipotecar în România, acest plafon aprobat pentru „Prima Casă” reprezintă o cincime”, a declarat Anghel., pentru NewsIn.
Pe de altă parte, pe segmentul împrumuturilor către companii, analistul afirmă că evoluÅ£ia depinde de „nivelul cererii solvabile” ÅŸi de lichiditatea care va fi pusă la dispoziÅ£ia firmelor, inclusiv din rambursările de TVA sau plata altor tipuri de datorii de la buget.
Volumul creditelor acordate de bănci populaÅ£iei ÅŸi firmelor a scăzut pentru a cincea lună la rând în iulie, cu 0,1% faÅ£ă de luna precedentă, la 197,9 miliarde lei (47 miliarde euro), ritmul anual de creÅŸtere coborând la 10,8%, în termeni nominali, de la 11,2% în iunie, arată datele BNR.
FaÅ£ă de vârful atins la finalul lunii februarie, de 206,89 miliarde lei (48,2 miliarde euro), creditul neguvernamental a scăzut cu 9 miliarde lei (peste 2,1 miliarde euro) în cinci luni. Rata anuală de creÅŸtere a coborât în primele ÅŸapte luni ale acestui an de peste trei ori, de la 33,7% în decembrie 2008.
ÃŽn termeni reali, Å£inând cont de inflaÅ£ie, creditele acordate de bănci populaÅ£iei ÅŸi firmelor au crescut în perioada iulie 2008-iulie 2009 cu doar 5,4%, arată datele publicate marÅ£i de banca centrală.
Creditul în lei s-a diminuat în iulie cu 1,2% (1 miliard lei) faÅ£ă de iunie, ajungând la 79,92 miliarde lei (19 miliarde euro).
Valoarea creditelor în valută acordate populaÅ£iei ÅŸi firmelor, exprimată în lei, a crescut, în schimb, cu 0,7% în iulie faÅ£ă de iunie, la 117,98 miliarde lei ( 28 miliarde euro).
Pe partea de economisire, populaÅ£ia ÅŸi firmele s-au orientat, în iulie, către depozitele în valută, deÅŸi în sold rămân preponderente depozitele în lei.
„Pe partea de depozite, mai ales ale companiilor, se observă o oarecare orientare către valută, probabil pe fondul modificării percepÅ£iei asupra riscului, dată de temerile de depreciere a leului. Tot pe segmentul corporate, evoluÅ£ia depozitelor este determinată ÅŸi de faptul că lichiditatea în lei la dispoziÅ£ia firmelor s-a redus pe parcursul lunilor anterioare, în condiÅ£iile unei evoluÅ£ii negative începând cu octombrie-noiembrie 2008”, subliniază Pal.
Ea mai afirmă că la diminuarea lichidităÅ£ii în lei aflate la dispoziÅ£ia firmelor a contribuit ÅŸi nevoia de rambursare a creditelor comerciale contractate de acestea, atât în plan intern, cât ÅŸi extern.
„Depozitele în lei ale firmelor au avut o evoluÅ£ia negativă, dar sperăm să îşi revină în perioada următoare. Companiile au fost afectate de o serie de factori, printre care încasările mai reduse din activitatea pe care o desfăÅŸoară”, a adăugat Rozalia Pal.
Totodată, pe segmentul depozitelor populaÅ£iei, evoluÅ£ia pozitivă a fost determinată atât de strategiile băncilor de atragere de lichidităÅ£i, cu ajutorul dobânzilor înalte practicate, cât ÅŸi de modificarea comportamentului oamenilor, care s-au orientat dinspre consum spre economisire, pe fondul temerilor legate de intrarea în ÅŸomaj ÅŸi scăderea veniturilor.
„Cred că economisirea este mai puternic influenÅ£ată de creÅŸterea ÅŸomajului ÅŸi scăderea veniturilor salariale disponibile, decât de nivelul dobânzilor practicate de bănci. Cred că pe segmentul pentru populaÅ£ie, cel puÅ£in istoric vorbind, eforturile de economisire se reiau mai degrabă în septembrie – octombrie, deoarece perioada de vară, a concediilor, favorizează folosirea resurselor mai mult pentru consum”, spune Lucian Anghel.
Pe segmentul depozitelor companiilor, el consideră că evoluÅ£ia soldului va fi marcată de volatilitate în continuare.
„EvoluÅ£ia depozitelor firmelor depinde de felul în care finanÅ£ele injectează lichiditate, de plata TVA ÅŸi a datoriilor”, a adăugat economistul-ÅŸef de la BCR.
Depozitele în lei ÅŸi valută ale populaÅ£iei ÅŸi firmelor din România ÅŸi-au continuat creÅŸterea în iulie, avansând cu 0,4% faÅ£ă de iunie, la 158,634 miliarde lei (37,66 miliarde euro), pe fondul majorării economiilor în valută, care au compensat scăderea depozitelor în lei.
Pe componenta în lei, depozitele bancare s-au redus în iulie cu 0,3% faÅ£ă de finalul lui iunie, până la 101,46 miliarde lei (24,08 miliarde euro).
Pe componenta în valută, depozitele bancare, exprimate în lei, au avansat în iulie cu 1,5% faÅ£ă de luna anterioară, până la 57,17 miliarde lei, iar exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 1,4%, până la 13,57 miliarde euro.
