„Liberalizarea” normelor BNR privind conditiile de creditare ar putea insemna, pentru cei cu venituri medii, in jur de 1.000 de lei noi net sau mai putin, accesul la credite mai mici decat in prezent. Pentru ca valoarea cheltuielilor de subzistenta este mai mare decat gradul maxim de indatorare pe care l-ar putea accepta bancile. Acum, in cazul creditelor de consum, o persoana poate obtine un credit a carui rata sa reprezinte cel mult 30% din venitul net. Este vorba de asa-zisul grad de indatorare.
De exemplu, in cazul unui venit net de 1.000 de lei pe luna (venitul mediu net pe economie), se poate obtine un credit in valoare de aproximativ 13.000 de lei, cu o dobanda de 10% pe o perioada de 5 ani, rata lunara fiind de 315 lei.
In noile conditii de creditare, bancile sunt „libere” sa acorde credite peste limita de 30% a gradului de indatorare, insa „libertatea” trebuie aprobata de BNR. Cu alte cuvinte, daca o banca vrea sa majoreze gradul de indatorare a unui client de la 30% la 50%, mai intai trebuie sa obtina incuviintarea BNR, ca nu cumva banca respectiva sa-si puna in pericol existenta.
Mai mult, atunci cand vor calcula gradul de indatorare, bancile trebuie sa tina cont si de cheltuielile de subzistenta a celor imprumutati. Este vorba de cheltuielile medii stabilite de Institutul National de Statistica, pe diverse niveluri, in functie de numarul de membrii pe familie. Dupa cum sustin reprezentantii Bancii Transilvania, de exemplu, cheltuielile de subzistenta ar fi intre 500 si 700 de lei pe membru de familie.
Ceea ce inseamna ca, atunci cand banca ne va calcula creditul maxim ce-l putem obtine, va scadea din venitul net cel putin 500 de lei si abia apoi va aplica regula gradului de indatorare.
Daca, in aceste conditii, banca aplica acelasi grad de indatorare ca in prezent, de 30%, atunci creditul ce l-ar pute obtine cei cu un venit mediu de 1.000 de lei lunar s-a injumatati: de la 13.000 la numai 6.500 de lei, in aceleasi conditii.
Pentru a se ajunge la valoarea creditului obtinut in vechile (inca actuale) conditii de creditare, bancile ar trebui cel putin sa dubleze gradul de indatorare, de la 30% la peste 60%, ceea ce n-ar parea imposibil, cel putin in cazul bancilor puternice, ce nu vor avea probleme cu acoperirea riscurilor.
Bancile mai mici insa se pare ca nu vor putea sa majoreze prea mult gradul de indatorare, ceea ce va inseamna o scadere a valorii imprumuturilor, cel putin in cazul clientilor cu venituri medii sau mai mici.
Se pare insa ca gradul mediu de indatorare convenit de majoritatea bancilor va fi in jurul a 50% din venituri, ceea ce inseamna, cu siguranta, credite mai mici pentru cei cu venituri medii de 1.000 de lei sau mai mici.
Credite mult mai mari pentru cei cu venituri mari
Impactul cheltuielilor de subzistenta in valoarea creditului obtinut scade pe masura ce venitul creste, ceea ce inseamna ca cei cu venituri mari vor putea obtine credite mai mari, chiar daca gradul de indatorare ramane identic.
Daca celor cu venituri mai mari li se aplica un grad de indatorare mai mare, atunci creditul obtinut va creste substantial.
De exemplu, in cazul unui venit dublu decat cel mediu, adica 2.000 de lei lunar, in actualele conditii se poate obtine un credit de aproximativ 25.000 de lei (cu dobanda de 10% pe o perioada de 5 ani, gradul de indatorare de 30%).
In noile conditii, dupa scaderea cheltuielilor de subzistenta, crediul va scadea cu doar 6.000 de lei, la 19.000 de lei. Daca insa banca va aplica un grad de indatorare de 60%, ca in cazul exemplului cu venitul de 1.000 de lei, atunci creditul ce se poate obtine creste substantial, la aproximativ 38.000 de lei.
Dupa cum am spus insa, fiecare banca este „libera” sa aplice gradul de indatorare, libertate ce devine deplina dupa aprobarea ei de catre BNR. Abia apoi vom vedea si noi, mai exact, cat si cum ne vom putea imprumuta.
