Unii bancheri sustin ca majorarea impozitului pe dobinzi nu este binevenita intrucit il afecteaza pe omul de rind care detine bani in banca si va duce la scaderea deponentilor. Altii spun ca impozitele mai mari pe dobinzi sunt normale, in conditiile in care in tarile din regiune si in cele europene, acesta este la un nivel de 20-25 de procente.
Totusi, este criticabila decizia luata peste noapte de guvern, care a prins pe nepregatite nu doar investitorii ci si bancherii si, dupa cum vedem si BNR. Cu atit mai mult cu cit, conform principiilor codului fiscal, o modificare de acest gen trebuie anuntata cu 6 luni inainte.
Decizia Guvernului este argumentata de cresterea veniturilor la buget. „Guvernul va efectua, in acest an, o serie de majorari ale impozitelor, pentru a compensa cheltuielile excesive realizate in avans de fostul Cabinet si care nu au fost cuprinse in bugetul de stat pe 2005”, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu. Insa potrivit estimarilor facute de Mihail Ion, din cadrul Raiffeisen Bank, veniturile bugetare din urma cresterii impozitului pe dobinzi vor fi de 3.000 de miliarde de lei, adica 0,15% din PIB, ceea ce ar putea insemna un procent destul de redus.
Bancherii mai spun ca noul impozit este o povara in plus pentru clientii bancilor, care mai suporta si un nivel redus al dobinzilor la depozite pe care bancile sunt nevoite sa-l impuna din cauza nivelului mare al rezervelor minime obligatorii la BNR. „Populatia suporta deja costul platit de banci cu rezervele minime obligatorii prin dobinzi mai scazute la depozite. Acum se adauga un impozit majorat de zece ori”, spune Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata la BRD, citat de Ziarul Financiar. „Romania este o tara cu un grad de intermediere financiara la o treime din cel al Cehiei, de exemplu. Daca vrei sa stimulezi intermedierea financiara si inca mai ai o portita pina la aderarea la UE trebuie sa o si folosesti, nu sa sperii economisirea, adauga el.
Rasvan Radu, presedintele Unicredit: „Pe fondul scaderilor si asa importante ale dobinzilor la depozite, se va crea o presiune pe deponenti, rezultind o descurajare a economisirii”. El spune ca bancile vor trebui sa-si asume o parte din costuri incetinind trendul de scadere a dobinzilor la depozite si concentrindu-se pe cistigurile aduse de creditare.
Paul Prodan, director adjunct ING Bank: „Romanii au tendinta de a reactiona emotional si cum nu era asteptata o asemenea masura in 2005 exista riscul sa vedem o miscare de recul al depozitelor. Mai ales ca bancile reduc dobinzile acordate la depozite”. Astfel ca, adauga el, banii s-ar putea indrepta spre consum, ceea ce ar duce la majorare inflatiei, sau sa fie tinuti la saltea.
Radu Craciun, Radu Craciun, economistul-sef al ABN Amro Romania: „Trebuia sa se intimple. Cred ca marirea impozitelor pe cistiguri de capital trebuia sa se intimple. Daca e sa fim corecti, impactul maririi impozitului pe dobinzi bancare este o scadere a dobinzii reale cu 1,2-1,4%, ceea ce e mult sub reducerea dobinzilor cu 3%, pe care bancile au operat-o ca urmare a mesajelor date de banca centrala. Tabloul e mai complex, dar, asa cum oamenii au continuat sa tina economiile in lei, o vor face si cu taxe mai mari. Va exista un sentiment de deprimare, dar nu e cazul sa-l atribuim exclusiv impozitului marit. Cistigul pe depozite in lei ramine superior plasamentelor in valuta. Nu exista o varianta mai comoda si mai buna pentru omul obisnuit”.
Ilie Serbanescu: „Inzecirea impozitului pe dobinzile bancare pune insa probleme mari omului obisnuit si poate nu trebuia operata, considera Serbanescu. Am rezerve foarte mari in legatura cu impozitarea cu 10% a cistigului din dobinzi bancare. Este foarte grav ca au acceptat aceasta masura, trebuia, poate, admisa o marire a TVA decit sa te atingi de economiile omului obisnuit.
Mai ales ca economiile romanilor sint sursa fundamentala a investitiilor, fara de care nu discutam de dezvoltarea tarii”, a declarat Serbanescu, citat de ziarul Evenimentul Zilei.
Matei Paun: „Ne indreptam spre o directie corecta, era de asteptat ca relaxarea fiscalitatii sa fie acompaniata de ridicarea unor impozite care erau mult sub cele practicate in tarile din jur, sa nu mai vorbim de cele din UE”
