La BCR poti face tranzactii prin SMS intre conturile de carduri
La BCR, serviciul mobile banking este disponibil posesorilor unui card bancar, indiferent la ce retea de telefonie mobila sunt abonati. Serviciul este gratuit si se pot face urmatoarele operatiuni: aflarea contului de card si a tranzactiilor facute cu cardul (miniextras de cont cu ultimele 5 operatiuni), efectuarea de transferuri intre conturile de card si alimentarea unui card, obtinerea de informatii utile.
Utilizarea acestui serviciu este extrem de simpla: dupa incheierea unui conventii privind utilizarea serviciului, tot ce trebuie sa faci este sa trimiti un SMS cu solicitarea informatiilor dorite la numarul 1881 (daca aveti un telefon Connex, Orange sau Zapp) sau 1681 pentru Cosmote. Vei primi inapoi un SMS de confirmare cu informatia dorita sau tranzactia solicitata (costul este de 23 de centi).
Asadar, daca vrei sa stii cati bani mai ai in cont sau daca ti-au intrat banii pe care-i asteptai, cu un simplu SMS poti afla. Iar daca ti-au intrat banii, tot cu ajotorul mobilului poti face ce vrei cu ei: ii virezi pe cardurile de salarii sau pe un alt card, pentru a-i folosi apoi la cumparaturi sau pentru retragerea de numerar. Fara a ajunge la banca.
Daca ai un telefon cu acces la internet (cu microbrowser) poti primi si alte tipuri de informatii bancare pe mobil, precum reteaua de unitati si ATM-uri BCR, curs valutar sau dobanzile la depozite. Pentru acest serviciu se plateste un comision de un dolar pe luna.
Plata facturii la mobil, extrase de cont si transferuri la Raiffeisen
Daca ai un cont la Raiffeisen si un mobil Connex trebuie sa te duci la banca si sa completezi un formular de utilizare a serviciului myBanking. Abonamentul te costa 50 de centi lunar.
Dupa activarea serviciului, in meniul mobilului vei avea o noua rubrica: Financiare/myBanking/Raiffeisen, iar apoi rubricile corespondente fiecarei operatiuni: – info pentru aflarea soldului contului, pentru obtinerea unui miniextras de cont cu ultimele 5 operatiuni si pentru alte informatii dorite precum ATM-ul sau banca cea mai apropiata de tine;
– Plati/transfer pentru plata facturii Connex sau pentru transferuri bancare intre conturi.
Apoi va trebui sa dai un nume-alias-contului sau conturilor pe care le ai la banca, care urmeaza a figura in meniul mobilului. De exemplu, contul curent va avea denumirea de cont, contul de card-cont de card, contul in care platesti factura Connex-factura telefon si asa mai departe.
Cand vei vrea sa-ti afli soldul contului, sa obtii un miniextras de cont, sa faci un transfer sau sa platesti factura la mobil, te duci in meniul descris mai sus si selectezi operatiunea dorita. Comanda se transmite la banca printr-un SMS iar raspunsul il primesti tot printr-un mesaj scris pe mobil, care insa este taxat mai scump decat un SMS obisnuit: mai precis, trebuie sa platesti 15 centi atunci cand vrei doar sa-ti consulti contul si 30 de centi cand faci o tranzactie.
Si cei care au un mobil Orange isi pot afla contul pe mobil, insa nu pot face tranzactii. Costurile sunt identice.
La BRD trebuie sa ai abonament Orange
La BRD trebuie sa ai un abonament la Orange pentru a efectua tranzactii bancare pe mobil (serviciul Mobilis). Trebuie mai intai sa te duci la banca sa-ti schimbi SIM-ul cu unul nou, care contine serviciul de mobile banking, dupa modelul Raiffeisen. Nu te costa nimic, nu exista un abonament. Accesul la serviciu se face pe baza unui cod PIN si a unui cont de utilizator pe care-l primesti la activare si pe care trebuie sa-l introduci de fiecare data cand efectuezi o operatiune bancara pe telefonul mobil. Costul SMS-ului pentru o interogarea a soldului costa 15 euro centi.
Se mai pot face transferuri intre conturile curente, se poate plati factura Orange sau reincarcarea cartelei Orange Prepay. De asemenea, exista posibilitatea de a receptiona alarme care sa va avertizeze cu privire la modificarile ce au loc in conturi: cand se efectueaza o plata sau un transfer.
Serviciul mobile banking este disponibil si la alte banci, precum UniCredit sau Bancpost.
Lectia de cultura
Nicolae GRIGORESCU
(Pitaru, Dambovita, 1838 – Campina, 1907)
Dupa o timpurie ucenicie (1848-1850), in atelierul pictorului ceh Anton Chladek, la Bucuresti, executa icoane pentru bisericile din Baicoi (1853) si Caldarusani (1854-1856), si picturi murale pentru bisericile Zamfira (1857) si Agapia (1858- 1861).
La interventia lui Mihail Kokalniceanu care il intalneste pe artist la Agapia, primeste in 1861, o bursa de la Ministerul Moldovei, pentru a studia la Paris. In 1862-1863, frecventeaza atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Face copii la Luvru, dupa panzele lui Gericault, Rubens, Rembrandt s.a.
In cursul verilor, pana in 1869, lucreaza la Barbizon, in alte locuri din preajma Parisului, in atmosfera cultului pentru pictura in plein-air, ce pregateste apropiata afirmare a impresionistilor.
Expune la Salonul parizian (din 1868), la Expozitiile artistilor in viata din Bucuresti (incepand cu 1870) si la expozitiile organizate (din 1973) de „Societatea Amicilor Belelor-Arte”.
In anii 1873-1874 face o calatorie de studii prin Italia, Viena, Grecia si Constantinopol. Ia parte, ca pictor de front, la razboiul de independenta din 1877-1878, facand numeroase desene ce vor sta la baza unor compozitii.
Din 1879 pana in 1890, lucreaza indeosebi in Franta, fie in Bretania, la Vitre, fie in atelierul sau din Paris.
Revenit in tara, deschide mai multe expozitii personale la Ateneul Roman (1891, 1895, 1900, 1901, 1902, 1904). Construieste, la Campina, o casa, devenita apoi muzeu.
Intr-un moment decisiv pentru constituirea culturii Romaniei moderne – in poezie se afirma geniul lui Eminescu – pictorul intreprinde o spectaculoasa inovare a limbajului plastic. Cu o formatie in care recunoastem filonul traditiior picturii murale, de care se apropie in primii ani ai tineretii, si, deopotriva, experientele impresionistilor, Grigorescu se manifesta, in diverse genuri, cu o autoritate al carui ecou se va prelungi in secolul al XX-lea, chiar si dupa disparitia pictorului.
Este primul dintre fondatorii picturii romane moderne – urmat curand de Andreescu si Luchian – si numele sau devine un simbol pentru tinerele generatii de artisti care, in primele decenii ale acestui secol, cautau sa identifice si sa aduca in lumina valorile profund definitorii ale spiritualitatii romanesti. In portrete (D. Grecescu, Carol Davila, Andreescu la Barbizon), autoportrete, compozitii inspirate de experienta participarii la razboiul de independenta (Atacul de la Smardan, Rosior calare, Scenele cu prizonieri turci), in seria de „Care cu boi”, in peisajele realizate in tara sau in timpul calatoriilor in strainatate (La Posada, Pescarita din Granville, Raspantie in oras la Vitre, Batrana din Brolle, Bordei in padure, Peisaj de toamna) se impun aspecte ale unui stil si ale unei viziuni inconfundabile.
Exercitiul lucrului in aer liber aduce paletei sale luminozitate, iar modului de constructie plastica o inedita imbinare intre rigoare si spontaneitate. Realul asupra caruia isi indreapta atentia pictorul isi pastreaza, in datele esentiale, configuratia, dar acest lucru se produce in „geometria secreta” a compozitiei, in planul profund al compozitiei, pentru ca la suprafata se face simtit jocul incidentelor, energia tuselor care involbureaza pasta.
Aceasta placere a inregistrarii concretului aflat sub fluxul schimbator al luminii, il mentine pe artist intr-un permanent interes fata de ansamblul lumii vizibile, careia nu-i exploateaza elementele pitoresti, ci ii subliniaza doar valorile in contextul ambiantei devenite familiare.
