BNR are independenÅ£ă instituÅ£ională ÅŸi financiară, nefiind alimentată de la bugetul de stat, a precizat pentru NewsIn consilierul guvernatorului BNR, care a subliniat că „niciun salariat al băncii centrale nu e plătit cu zeci de mii de euro” ÅŸi „nu beneficiază de pensii excepÅ£ionale sau nesimÅ£ite”.
„Comunicatul emis de un grup de parlamentari PDL cu privire la faptul că o serie de instituÅ£ii de stat nu sunt incluse în legea salarizării unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logică. ÃŽn primul rând, gruparea celor patru instituÅ£ii este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legătură cu CSA, CNVM ÅŸi CSSPP în planul salarizării”, a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului Băncii NaÅ£ionale a României (BNR) Adrian Vasilescu, în replică la solicitarea parlamentarilor.
El precizează că, din acest punct de vedere, „ÅŸi adresantul (FMI,n.r.) este ales în necunoÅŸtinÅ£ă de cauză”, în condiÅ£iile în care BNR face parte din sistemul european al băncilor centrale ÅŸi se supune în exclusivitate reglementărilor Băncii Centrale Europene (BCE).
„Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influenÅ£ă asupra modului în care este salarizat personalul BNR”, a subliniat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că nici nivelul salarizării în cele patru instituÅ£ii nu este cât de cât apropiat astfel încât acestea să poată fi asociate din acest punct de vedere.
„Exemplul dat în comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al preÅŸedintelui CSA, nu are nicio legătură cu BNR. La banca centrală nu există niciun salariu de zeci de mii de euro, aÅŸa cum se scrie în comunicat. Până ÅŸi guvernatorul BNR are cu mult sub 10.000 de euro”, a spus Vasilescu.
Reprezentantul băncii centrale a amintit că BNR nu este o instituÅ£ie bugetară.
„Niciun salariat al BNR nu este plătit din bugetul statului. BNR are independenÅ£ă nu numai instituÅ£ională, ci ÅŸi financiară în raport cu celelalte instituÅ£ii de stat, aceasta fiind o cerinÅ£ă obligatorie prevăzută prin statutul sistemului european al băncilor centrale ÅŸi prin dispoziÅ£iile Tratatului de la Maastricht”, a completat Vasilescu.
Potrivit legii, Banca NaÅ£ională a României (BNR) este scutită de la plata impozitului pe profit, dar virează la bugetul statului o cotă de 80% din veniturile nete rămase după acoperirea cheltuielilor exerciÅ£iului financiar ÅŸi a pierderii exerciÅ£iilor precedente rămase neacoperite din alte surse.
ÃŽn 2008, BNR a realizat un profit de 3,34 miliarde lei, de peste ÅŸapte ori mai mare decât cel înregistrat în anul precedent, reuÅŸind,”împreună cu profitul obÅ£inut în primele trei luni din 2009″, să acopere în întregime pierderile din anii anteriori, arată raportul anual al băncii centrale.
Totodată, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că „salariaÅ£ii BNR nu beneficiază de pensii excepÅ£ionale ÅŸi în niciun caz de pensii nesimÅ£ite”.
„ÃŽn acelaÅŸi timp, este un neadevăr că salariile de la BNR afectează bugetul ÅŸi economia naÅ£ională. Dimpotrivă, dacă ar fi reduse salariile de la BNR, ar pierde în primul rând bugetul, prin faptul că de la banca centrală ar veni mai puÅ£ini bani pentru impozitul pe salarii”, a spus el.
Vasilescu a declarat că, „dincolo de aspectul legal, care face imposibilă integrarea BNR în cadrul unei legi unice de salarizare, mai intervine ÅŸi statutul profesional”.
„Personalul BNR adună, într-o majoritate covârÅŸitoare, studii superioare, doctorate ÅŸi specializări în marile centre financiare ale lumii, fapt ce implică o salarizare corespunzătoare. Totodată, a brusca salariaÅ£ii specialiÅŸti de la BNR, care ÅŸi acum sunt cu mult sub nivelul de salarizare din băncile comerciale, ar însemna să fie obligaÅ£i specialiÅŸtii din banca centrală să migreze către băncile comerciale. Are cineva interes să dezorganizeze această instituÅ£ie printr-un gratuit apel la o ideologie egalitaristă?”, a afirmat Adrian Vasilescu.
Mai mulÅ£i parlamentari PDL au trimis o scrisoare FMI, prin care solicită modificarea condiÅ£iilor impuse României prin acordul cadru, astfel încât instituÅ£ii precum BNR, CNVM, CSA ÅŸi CSSPP să fie incluse în Legea salarizării unitare, susÅ£inând că salariaÅ£ii acestor entităÅ£i ar fi în continuare privilegiaÅ£i.
„Vă solicităm să reanalizaÅ£i condiÅ£iile impuse României prin acordul semnat de FMI cu Guvernul României pentru o finanÅ£are externă totală de 19,95 miliarde euro, destinat susÅ£inerii României pe durata crizei economice. Aceste condiÅ£ii trebuie modificate astfel încât toate instituÅ£iile din sectorul de stat să beneficieze de acelaÅŸi tratament prin includerea lor în Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice”, se arată în scrisoarea semnată de 22 parlamentari ai PDL.
Democrat-liberalii dau exemplul venitului mediu brut lunar al preÅŸedintelui CSA, de 19.600 de euro ÅŸi adaugă că, deÅŸi această categorie de persoane este obligată să-ÅŸi facă publice veniturile prin declaraÅ£ie de avere, „la rubrica venituri este completat conform fiÅŸei fiscale”, document care nu este însă accesibil publicului.”Considerăm că păstrarea în aceste instituÅ£ii a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabilă în condiÅ£iile în care salariul minim brut este de 600 lei (140 euro), iar salariul mediu brut pe economie este de 1702 lei (400 euro). Sunt cazuri în care pensionarii se află în situaÅ£ia de a nu-ÅŸi putea plăti cheltuielile curente cu întreÅ£inerea ÅŸi medicamentele. Păstrarea unor asemenea dezechilibre duce implicit la afectarea bugetului ÅŸi economiei naÅ£ionale”, conchid semnatarii.
