Continuarea procesului dezinflatiei pe parcursul trimestrului IV 2006 a condus la obtinerea unei performante mai bune decat cea prevazuta de tinta de inflatie pentru 2006 (5,0 la suta ±1 puncte procentuale), rata anuala a inflatiei coborand in luna decembrie la 4,87 la suta, se arata in Raportul Asupra Inflatiei publicat astazi de BNR. (vezi documentul atasat)
O contributie importanta la scaderea cu 3,7 puncte procentuale a variatiei anuale a preturilor de consum de-a lungul anului 2006 a avut decelerarea componentei de baza a inflatiei (corectata cu influenta taxelor indirecte), care a reflectat impactul favorabil exercitat, inclusiv prin intermediul anticipatiilor inflationiste, de cresterea restrictivitatii politicii monetare si de mentinerea in cea mai mare parte a anului a austeritatii politicii fiscale, la acestea adaugandu-se efectul intensificarii concurentei pe piata cu amanuntul.
La accelerarea dezinflatiei au mai contribuit semnificativ deflatia consemnata de preturile volatile si reducerea dinamicii anuale a preturilor administrate, care s-au datorat, mai cu seama, socului pozitiv al ofertei de legume si fructe din acest an, scaderii pretului international al petrolului in a doua parte a anului, precum si aprecierii consistente acumulate de leu in raport cu principalele valute.
Prelungirea trendului de intarire a politicii monetare in trimestrul IV a fost motivata in principal de mentinerea potentialului inflationist al cererii agregate si de perspectiva persistentei acestuia in absenta unei reactii in directia inaspririi conditiilor monetare. In trimestrul III 2006 cresterea economica s-a accelerat (ritm anual de crestere de 8,3 la suta, comparativ cu 7,8 la suta in trimestrul II) si deviatia pozitiva a PIB de la nivelul sau potential s-a majorat, dar intr-o masura inferioara asteptarilor.
Cea mai dinamica componenta a cererii agregate a devenit in acest interval formarea bruta de capital fix, majorarea la 15,6 la suta a ritmului anual de crestere a acesteia (12,2 la suta in trimestrul II) reflectand in special intensificarea activitatii in sectorul
constructiilor. La randul sau, expansiunea consumului populatiei a ramas deosebit de alerta (ritm anual de crestere de 12,4 la suta), in conditiile in care cresterea anuala a principalei componente a acestuia – cumpararile de marfuri – a atins maximul istoric in trimestrul III 2006.
Accentuarea de-a lungul celei mai mari parti a trimestrului IV a caracterului restrictiv al politicii monetare a fost reflectata de cresterea marjei reale a ratei dobanzii de politica monetara si de acumularea unei aprecieri reale substantiale a leului in raport cu principalele valute. Majorarea ratei reale a dobanzii de politica monetara a fost rezultanta deciziei CA al BNR de a mentine rata nominala a acesteia la nivelul de 8,75 la suta, in pofida accelerarii sensibile a dezinflatiei in cursul trimestrului III si a anticiparii coborarii in decembrie a ratei anuale a inflatiei sub punctul central al tintei stabilite pentru 2006.
Cresterea restrictivitatii politicii ratei dobanzii a fost sprijinita prin continuarea exercitarii pe parcursul primelor doua luni ale trimestrului IV a unui control ferm asupra lichiditatii, BNR sterilizand substantial excedentul de lichiditate prin intermediul operatiunilor de piata monetara. Un plus de austeritate a imprimat conditiilor monetare in sens larg si implementarea, in ultima parte a lunii octombrie, a masurilor suplimentare de limitare a riscului de credit pentru populatie, menite sa inaspreasca conditiile de accesare atat a imprumuturilor bancare, cat si a celor nebancare ale acestui segment.
Spre sfarsitul trimestrului IV, procesul de intarire a leului s-a accelerat sub impactul amplificarii substantiale a intrarilor de capital cu potential volatil, in contextul in care jocul de convergenta a fost stimulat de ameliorarea semnificativa a perceptiei investitorilor asupra riscului suveran (reflectata si asupra segmentului corporatiilor), produsa pe fondul apropierii momentului dobandirii de catre Romania a statutului de tara membra a Uniunii Europene; necesitatea contracararii riscului vitezei nesustenabile de apreciere a monedei nationale conturat in acest context a determinat trecerea spre o sterilizare partiala prin operatiuni de piata monetara a excedentului de lichiditate din sistem.
