STABILITATEA FINANCIARÃ A UNEI PIEÞE MICI
Conceptul de stabilitate financiara nu beneficiaza inca de o definitie consacrata si nici de un model sau cadru analitic de evaluare. Pe de o parte, se poate considera ca stabilitatea financiara este observabila in situatiile in care nu se manifesta nici o criza sistemica.
Pe de alta parte, tinand cont de functiile pe care le are sistemul financiar, se poate aprecia ca acesta este stabil atunci cand este capabil sa aloce eficient resursele economice (atat spatial, cat mai ales inter-temporal), sa administreze riscurile financiare printr-o masurare adecvata si sa se auto-corecteze atunci cand este afectat de socuri externe.
Astfel, se poate considera ca un sistem financiar, indiferent de marimea sau complexitatea sa, este stabil atunci cand este capabil sa faciliteze performantele unei economii si sa corecteze dezechilibrele care apar ca urmare a unor socuri adverse semnificative.
Sistemul financiar, insuficient dezvoltat
Sistemul financiar din Romania este inca insuficient dezvoltat: la finele anului 2005 totalul activelor institutiilor de intermediere financiara romanesti echivala cu doar 53 la suta din PIB, sensibil sub nivelul tarilor membre ale Uniunii Europene.
Totusi, trebuie remarcata cresterea care a avut loc in ultimii trei ani de la un procent de 36 la suta, evolutie datorata aproape exclusiv majorarii activelor bancare.
Mari dezechilibre intre activele bancare si cele ale altor institutii financiare
Pe de alta parte, se observa si o dinamica foarte ridicata a pietei de capital, unde capitalizarea a sporit de la 10 la suta din PIB in 2002 la peste 22 la suta la finele lui 2005. Aceasta dezvoltare nu a avut insa loc printr-o largire corespunzatoare a posibilitatilor de alegere intre titlurile listate.
Marele dezechilibru dintre activele bancare si cele ale altor institutii financiare evoca deopotriva absenta indelungata a unor politici pro-active de dezvoltare a pietelor alternative si volumul redus al resurselor financiare locale in cautare de plasament.
Nu exista riscuri iminente pentru stabilitatea financiara
La intrebarea daca exista riscuri iminente pentru stabilitatea financiara din Romania, raspunsul este negativ din doua motive. In primul rand, riscul de credit a fost sesizat si tinut sub control cu rigurozitate de catre autoritatea de supraveghere, in paralel cu imbunatatirea gestiunii riscurilor de catre banci, care consemneaza niveluri adecvate ale indicatorilor de prudenta bancara. In al doilea rand, sectorul institutiilor financiare nebancare care desfasoara activitate de creditare nu poate fi o sursa de risc sistemic datorita volumului inca redus al acestei piete.
In plus, din 2006 aceste institutii au intrat in perimetrul de monitorizare si supraveghere al bancii centrale. In fine, sectorul populatiei si cel al companiilor nu prezinta riscuri majore pentru sectorul bancar, desi expunerea fata de acestea tinde sa creasca.
In fapt, nivelul modest al intermedierii financiare in Romania – in esenta expresia macroeconomica a indatorarii scazute fata de banci a sectoarelor mentionate – ofera inca o anumita protectie naturala sistemului financiar.
Tendinta de incetinire a ritmului de economisire a populatiei
In anul 2005 s-a sesizat o tendinta de incetinire a ritmului economisirii populatiei, pe fondul reducerii atractivitatii dobanzilor la depozite si a unei evidente cresteri a inclinatiei spre consum odata cu relaxarea fiscalitatii asupra veniturilor. Acest comportament a decurs si din absenta unei alternative cu potential de absorbtie in crestere la depozitele bancare, fapt ce a permis bancilor sa remunereze depozitele corespunzator unei concurente imperfecte; pe de alta parte, cresterea costurilor bancilor pentru resursele imprumutate in valuta, indusa de marirea rezervelor minime obligatorii la banca centrala, nu a gasit compensare in plasamente pe termen lung in instrumente de finantare a datoriei publice.
Nivel scazut al finantarii prin credite bancare
Nivelul scazut al finantarii prin credite bancare este explicat intr-o anumita masura de costul creditului intern, asa cum demonstreaza si tendinta de crestere a exportului de intermediere financiara ca reactie la masurile bancii centrale de limitare a cresterii creditului. Explicatia prevalenta a inlocuirii creditului bancar de catre cel inter-corporatii si cu arieratele comerciale
consta si in absenta emiterii de obligatiuni pe piata ca urmare a insuficientei pregatiri a unei parti a sectorului corporatist romanesc pentru transparenta si capacitatea de a face fata concurentei viitoare.
O alta explicatie din perspectiva cererii ar putea fi prevalenta, pentru cea mai mare parte a anilor 90, a instabilitatii economice, monetare si financiare interne, care a determinat evitarea indatorarii bancare, sentiment care nu a disparut inca. Pe partea ofertei, a fost evidenta cresterea apetitului bancilor pentru majorarea expunerii pe retail odata cu imbunatatirea mediului
macroeconomic si accentuarea concurentei pe piata serviciilor financiare.
Bursa romaneasca, inaintea altora din regiune
Demne de atentie sunt evolutiile de pe piata bursiera din Romania. Cresterea capitalizarii pietei este un efect al stabilizarii macroeconomice si al imbunatatirii reglementarilor aplicabile pietei, dar nu poate fi inca atribuita si dezvoltarilor structurale. Comparativ cu alte piete invecinate (Turcia,
Bulgaria, Croatia), evolutiile masurate prin indicii de referinta ai bursei plaseaza in mod incurajator Romania inaintea lor.
Cresterea de trei ori a tranzactiilor ar putea fi si un semnal ca abia urmeaza corectia
Valoarea tranzactionata totala (actiuni listate si nelistate, obligatiuni) a crescut intr-un an de aproape 3 ori, cifra care insa trebuie privita cu retinere din doua motive. In primul rand, ea poate reprezenta o corectie fata de niveluri anterioare subevaluate, dupa cum poate fi si un veritabil semnal ca abia urmeaza corectia.
In al doilea rand, aceasta cifra se refera la dinamica cresterii si nu la volumul sau diversitatea instrumentelor. Imaturitatea acestei piete este evidenta daca se are in vedere valoarea volumelor tranzactionate, care reprezinta putin peste 2 la suta din PIB. O posibila explicatie pentru subdezvoltarea pietei bursiere este dinamica investitiilor straine directe, ele fiind o alternativa la finantarea interna.
Finantarea prin intermediul investitiilor straine directe intre societatile-mama si fiica este favorizata de relatia organica cu bancile societatilor-mama si de faptul ca acest tip de finantare este flexibil si rapid. Acest tip de finantare a economiei a ajuns pana la 6-8% din PIB, adica aproape de patru ori finantarea pe care o ofera piata bursiera, lasand investitorilor locali un loc ingust si insuficient de plasament pe piata interna de capital.
Piata de capital nu este inca pregatita sa absoarba un soc
In aceste conditii, piata de capital nu este inca pregatita sa absoarba un soc in caz de necesitate, iar acest fapt a fost testat de raspunsul necorespunzator la abundenta de capital intrata in Romania incepand cu 2005.
Cresterea pietei valutare, spectaculoasa
O evolutie spectaculoasa a reprezentat-o cresterea dimensiunii pietei valutare. Vanzarile nerezidentilor (intrari brute) au echivalat cu 28,5 la suta din PIB in 2005, iesirile fiind de marime apropiata, dar lasand in piata un sold net de aproape 1 miliard euro. Comparativ cu anul 2004, volumul vanzarilor pe piata valutara interbancara a crescut de aproape 2,5 ori, dar numai o treime
din aceasta crestere poate fi atribuita rezidentilor.
La acest nivel de volum al pietei s-a testat capacitatea intregului sistem bancar de a absorbi fara socuri astfel de miscari de capital. Aceasta
dinamica este in primul rand reactia capitalului la nivelul nominal redus al ratei dobanzii de pe pietele mature, asociata cu reducerea riscului de pe piata romaneasca.
Volatilitatea leului in crestere, cauzata si de lipsa instrumentelor de plasament
Volatilitatea monedei nationale a fost in crestere, evolutie imputabila si saraciei instrumentelor de plasament, ceea ce a canalizat operatiunile catre un orizont pe termen scurt si cantonate aproape exclusiv in perimetrul pietei bancare.
Aceeasi absenta a instrumentelor alternative de plasament a determinat ca presiunea sa se exercite aproape exclusiv asupra cursului de schimb, devenit tinta a multor operatiuni care i-au amplificat volatilitatea. In conditiile unui grad ridicat de euroizare a economiei, cresterea volatilitatii poate determina un sentiment de nesiguranta mai acut pentru anumiti operatori
(companii autohtone si populatie).
Ca o concluzie generala se poate aprecia ca indicatorii stabilitatii financiare atesta existenta unui sistem robust si sanatos, desi inca mic si neechilibrat in dezvoltarea componentelor sale. Prin aceasta prisma se simte nevoia unei vigilente fata de dezvoltarile pe termen mediu, caci pastrarea dezechilibrelor structurale dar la valori substantial ridicate poate conduce la cresterea gradului de vulnerabilitate a intregului sistem.
De asemenea, rapoartele viitoare asupra stabilitatii financiare vor face loc si altor domenii, precum fondurile de pensii, piata instrumentelor derivate de credit si a fondurilor de acoperire a riscurilor. Ultimele doua componente se afla in proces de liberalizare in cursul trimestrului trei din acest an, respectiv evaluare de catre autoritatea monetara precum si de cunoastere de catre clientela.
Banca Nationala a Romaniei este interesata de aceste domenii cu atat mai mult cu cat atentia supravegherii la nivel european va impune si Romaniei o analiza atenta asupra unor segmente extrem de dinamice ale pietelor financiare, inclusiv din prisma interesului conglomeratelor si grupurilor trans-frontaliere. Nu in ultimul rand, atentia bancii centrale se va indrepta si asupra altor factori exogeni de risc, cum ar fi dezastre naturale sau epidemii.
Eugen Dijmarescu
Viceguvernator
S-a imbunatatit capacitatea sistemului financiar de a face fata socurilor
Capacitatea sistemului financiar de a face fata socurilor sistemice, de a aloca eficient resursele catre economia reala si de a identifica si gestiona riscurile s-a imbunatatit in anul 2005. Riscurile raman benigne, dar unele sunt in crestere, solicitand o monitorizare mai atenta din punctul de vedere al
stabilitatii financiare: rata inflatiei inca ridicata impieteaza asupra cresterii economice durabile, deficitul de cont curent este persistent, dar sustenabil pe termen scurt, gradul de indatorare al populatiei s-a marit, iar serviciul datoriei in valuta al companiilor este in crestere.
Cadrul economic si financiar international a fost in 2005 in general favorabil stabilitatii financiare din Romania, iar prognozele indica faptul ca aceste perspective se vor pastra si in 2006. Italia, Germania si Franta (principalii parteneri comerciali ai Romaniei), precum si Olanda si Austria (tarile sursa ale principalelor investitii straine directe) au prognoze incurajatoare de crestere in 2006.
Continuarea politicii monetare mai restrictive din zona euro si SUA are in principal doua implicatii asupra stabilitatii financiare din Romania:
(i) serviciul datoriei in valuta va creste (ponderea creditelor acordate companiilor pe termen mediu si lung in EUR s-a marit de la 35% in
2003 la 50% la sfarsitul anului 2005) si
(ii) o parte din capitalurile volatile s-ar putea retrage catre
plasamentele mai bine remunerate in EUR si USD.
Piata petrolului ramane incerta, estimandu-se ca pe termen mediu fluctuatiile de pret vor continua.
Pentru Romania efectul este mixt, rezultatele negative asupra ofertei agregate fiind in parte contrabalansate de efectele pozitive asupra industriei de prelucrare a titeiului si de extractie a hidrocarburilor. Preturile internationale ale principalelor metale de baza au crescut, ceea ce a
influentat negativ profitabilitatea companiilor romanesti din industria metalurgica si a celei de masini si echipamente.
Caracteristicile macroeconomice ale Romaniei pentru 2005 au fost: revenirea la ritmuri moderate de crestere economica, incetinirea procesului dezinflationist, mentinerea deficitului de cont curent la un nivel ridicat, in contextul unui volum crescut al investitiilor straine directe.
In planul politicilor, evolutiile mai importante au fost:
(i) implementarea strategiei de tintire directa a inflatiei in contextul continuarii liberalizarii contului de capital,
(ii) relaxarea politicii veniturilor si
(iii) promovarea unei politici fiscale prociclice. Scaderea sustinuta a ratei inflatiei este necesara pentru stimularea procesului investitional, ca temelie a cresterii economice durabile.
Avem calificativ de risc scazut
Perceptia externa cu privire la riscul Romaniei s-a imbunatatit. Marja aferenta pretului obligatiunilor emise pe pietele externe de catre statul roman s-a redus semnificativ, iar agentiile de rating au acordat tarii noastre pentru prima oara un calificativ de risc scazut (de tip investment grade).
Deficitul de cont curent al Romaniei a cunoscut in 2005 cea mai mare valoare dupa 1989, iar previziunile pentru 2006 indica persistenta acestuia la acelasi nivel. Finantarea deficitului este asigurata in mare parte de investitiile straine directe. Procesele de convergenta si restructurare reala
a economiei solicita investitii ridicate care imprima un caracter structural deficitului de cont curent.
Evolutia mai slaba a economisirii interne nu ridica, pe termen scurt, probleme de stabilitate financiara, dat fiind efectul compensator al fluxurilor externe de capital. La nivel microeconomic, gradul redus al economisirii reclama o atentie aparte, reforma sistemului de pensii putand reprezenta un pas necesar.
Efectul introducerii cotei unice asupra stabilitatii financiare a fost relativ neutru
Procesul de consolidare fiscala a continuat si in 2005, deficitul redus fiind rezultatul restrangerii cheltuielilor in PIB. Aceasta evolutie a avut efect pozitiv asupra temperarii inflatiei. Politica veniturilor a fost mai laxa, salariile reale medii din sectorul public inregistrand rate de crestere superioare celor existente la nivelul intregii economii. Efectul introducerii cotei unice asupra stabilitatii financiare a fost relativ neutru.
La nivel agregat, riscurile induse de sectorul companiilor din Romania asupra stabilitatii financiare sunt moderate. Evolutiile macroeconomice favorabile din ultimii ani, precum si continuarea procesului de restructurare a economiei au condus la o consolidare a situatiei companiilor.
Pericolul cursului de schimb
O eventuala crestere a ratei dobanzii nu ar genera probleme deosebite, dar este posibil ca o evolutie adversa de amploare a cursului de schimb sa determine efecte sistemice. Intarirea bilanturilor companiilor s-a concretizat si in diminuarea arieratelor, desi nivelul acestora ramane relativ ridicat.
Totodata, cresterea numarului de incidente de plata si a sumelor aferente demonstreaza ca disciplina in plati reclama in continuare o atentie aparte.
Cele mai mari socuri asupra costurilor companiilor ar putea veni din evolutia cursului de schimb, a preturilor administrate si din presiunile salariale. Riscurile asupra stabilitatii financiare raman benigne, indicatorii care caracterizeaza probabilitatea de nerambursare pentru companiile cu datorii la
banci fiind de regula mai favorabili decat cei ce caracterizeaza ansamblul companiilor din Romania.
Eficienta alocarii resurselor financiare catre companii nu este multumitoare, dar tendinta este de imbunatatire. Companiile isi finanteaza nevoile prin apelarea la creditare bancara intr-o proportie redusa. Cauzele principale ar putea fi costul ridicat al creditului, penuria proiectelor viabile,
existenta unor surse de autofinantare ridicate in posesia companiilor si o disciplina in plati mai laxa.
Prima de risc pentru creditele acordate a scazut, reflectand si o imbunatatire a perceptiei creditorilor cu privire la capacitatea companiilor de a-si onora serviciul datoriei.
Creditele bancare externe au crescut in ultimii trei ani, iar creditele negarantate au inregistrat o dinamica mai accentuata in a doua parte a anului 2005. In acest fel, exportul de intermediere financiara cu risc de
credit scazut a insumat peste 50 la suta din creditul bancar intern acordat companiilor. Costul mai mare al intermedierii autohtone ar putea fi o explicatie pentru aceasta evolutie.
Riscurile asupra stabilitatii financiare generate de sectorul populatiei au crescut in ultimii ani, dar fara a genera probleme sistemice. Cel mai important risc provine din cresterea gradului de indatorare, astfel incat eventuale socuri negative asupra ratei dobanzii, veniturilor, cursului de schimb sau asupra preturilor activelor pot afecta capacitatea populatiei de a-si onora serviciul datoriei.
Pe termen mediu si lung anticipatiile sunt in directia cresterii venitului permanent, iar procesul de integrare europeana alimenteaza aceste asteptari. Atat cresterea efectiva a venitului, cat si adaptarea comportamentului populatiei la anticipatiile favorabile privind venitul, au condus in ultimii ani la cresterea importanta a consumului.
Averea neta a populatiei s-a aflat pe un trend crescator in ultimii ani. Valoarea imobilelor a crescut substantial, amplificand efectul de avere sau capacitatea de indatorare prin utilizarea activelor nefinanciare ca si colateral. Cu toate acestea, lichiditatea redusa a pietei imobiliare si ponderea
mare a activelor nefinanciare in totalul averii nete pot diminua semnificativ din capacitatea populatiei de a face fata unui eventual soc sistemic.
Pe termen scurt, este de asteptat ca populatia din Romania sa se indatoreze in continuare preponderent prin intermediul creditelor de consum. Pe termen lung, procesul de convergenta va sustine dezvoltarea creditului ipotecar, conditionat de cresterea veniturilor si a ofertei de bunuri imobiliare.
O aliniere necorespunzatoare a ofertei la cererea existenta poate determina probleme de stabilitate financiara prin canalul cresterii puternice a preturilor acestor active nefinanciare.
Ponderea creditului total (intern si extern) in valuta a crescut semnificativ, potentat de ratele mai reduse ale dobanzilor la creditele in valuta, precum si de procesul de apreciere a monedei nationale. Acest aspect ridica problema debitorilor neacoperiti in mod natural la riscul valutar, care sunt mult
mai sensibili la socurile valutare si de dobanda.
Nivelul expunerii sistemului bancar fata de populatie este inca foarte scazut comparativ cu alte tari europene. Ritmul cresterii indatorarii il depaseste insa pe cel al veniturilor (in anticiparea unor sporuri de venit viitoare), ceea ce poate afecta serviciul datoriei in cazul inversarii tendintelor ce
caracterizeaza in prezent dinamica veniturilor sau a ratelor de dobanda (in special la valuta).
Sistemul financiar s-a dezvoltat si consolidat semnificativ in ultima perioada. Cu toate acestea, gradul de intermediere financiara plaseaza Romania pe ultimul loc intre tarile Europei centrale si de est. Potentialul de dezvoltare a intermedierii este ridicat, dar convergenta prea rapida poate induce
si o serie de riscuri. Sectorul bancar a cunoscut modificari structurale majore in ultima perioada, procesul de privatizare (capitalul strain este aproape in exclusivitate din UE) jucand un rol important.
Componentele nebancare ale sistemului financiar, desi inregistreaza un ritm de crestere superior, prezinta in continuare un grad de dezvoltare redus.
Sectorul bancar este stabil si capabil sa absoarba socuri importante. Bancile detin pozitia dominanta in cadrul sistemului financiar. Gradul de intermediere financiara a crescut sensibil, facilitand cresterea economica Capitalizarea bancilor ramane substantial peste nivelul reglementat, calitatea portofoliului de credite este buna, iar lichiditatea si performanta financiara sunt ridicate.
Provizioanele specifice de risc au un nivel apropiat de datoria totala la risc. Perspectivele pe termen scurt nu indica riscuri majore pentru banci, iar tendinta de scadere a unor indicatori de stabilitate este asociata mai degraba cu ciclul de creditare al bancilor. Cu toate acestea, gestiunea riscului de
credit ramane preocuparea principala a conducerii bancilor si a autoritatii de supraveghere, intarita si de posibila crestere a creditelor neperformante in conditiile curente ale persistentei unei dinamici sustinute a creditarii.
Sectorul institutiilor financiare nebancare are o capacitate in crestere de a face fata socurilor sistemice. Dezvoltarea rapida a sectorului asigurarilor din ultimii ani si cresterea gradului de conexiune cu piata bancara au intarit rolul asigurarilor in mentinerea stabilitatii financiare.
Societatile romanesti de asigurari si-au imbunatatit performanta, incurajate de dezvoltarea generala a sistemului financiar. Principalele riscuri ar putea proveni:
(i) din evolutia descendenta a ratelor de dobanda, pentru asigurarile de viata, (ii) din cresterea pragului maxim de despagubire, pentru asigurarile generale si din
(iii) materializarea unei catastrofe naturale de tipul unui cutremur.
Pericolul aparitiei unor surse de instabilitate dinspre sectorul asigurarilor este redus, volumul acestei piete fiind scazut raportat la economia reala.
Societatile de leasing au inregistrat cea mai puternica dinamica din ultimii patru ani, comparativ cu celelalte institutii financiare – bancare si
nebancare. Desi sursele de finantare sunt preponderent bancare, activitatea de leasing nu este potential generatoare de socuri sistemice.
Piata de capital a avut cea mai rapida crestere din regiune, alimentata in principal de importante corectii ale preturilor titlurilor listate. Expansiunea nu a fost insotita de o serie de aspecte benefice precum cresterea rolului de finantare a economiei sau diversificarea gamei de titluri si instrumente
existente.
Gradul de adancime financiara este inca redus, integrarea cu pietele internationale este slaba, iar alocarea resurselor financiare nu este inca eficienta. Din perspectiva stabilitatii financiare, probabilitatea unui soc sistemic generat de piata de capital este mica, datorita rolului inca redus al
pietei in finantarea economiei reale. Din acest motiv sistemul financiar este mai rigid, iar potentialele socuri din sectorul bancar nu ar putea fi absorbite in mod eficient de piata de capital in stadiul actual.
La randul sau, infrastructura financiara (respectiv cadrul de reglementare si sistemul de plati), a contribuit in 2005 la mentinerea stabilitatii financiare in Romania. Modificarea arhitecturii si functionalitatii sistemului de plati a determinat compatibilizarea cu cele mai bune practici si cu sistemele din UE.
Implementarea sistemului electronic de plati a condus la sporirea securitatii si
eficientei tranzactiilor, precum si la un mai bun control al riscurilor (in special al celui de credit).
Cadrul de reglementare aplicabil institutiilor de credit a urmarit transpunerea acquis-ului comunitar si a standardelor internationale consacrate, favorizand inovatia si stabilitatea sectorului bancar.
Institutiile financiare nebancare care desfasoara activitate de creditare au intrat in sfera de reglementare, supraveghere si monitorizare a BNR pentru a se diminua din efectul de arbitrajare a reglementarilor bancare si de translatare a riscurilor dinspre sectorul bancar catre alte sectoare ale sistemului financiar. Principalele reglementari ale anului 2006 care vor avea un rol asupra
stabilitatii financiare sunt legate de (i) transpunerea prevederilor Basel II, (ii) reglementarea creditului ipotecar si a securitizarii creantelor, (iii) conglomeratele financiare si (iv) implementarea sistemului privat de pensii.
Directii de actiune in vederea imbunatatirii stabilitatii financiare
Cresterea disciplinei in plati. Cresterea numarului si a valorii incidentelor de plata reclamate la Banca Nationala a Romaniei demonstreaza ca disciplina in plati solicita in continuare o atentie aparte. Ponderea sumelor refuzate la plata in totalul restantelor fata de furnizori reprezinta 5%, ceea ce presupune pastrarea vigilentei cu privire la dinamica evolutiei acestui indicator.
Doua solutii menite sa creasca disciplina in plati ar putea fi: (i) publicarea pe site-ul bancii centrale a tuturor persoanelor care au generat incidente de plata si (ii) modificarea reglementarilor astfel incat sa creasca perioada de interdictie privind emiterea de instrumente de plata pentru aceste persoane.
Modificarea sistemului de provizionare. Creditul a crescut semnificativ in ultimii ani, in timp ce ponderea sumelor restante a scazut. Acest indicator poate insa subevalua riscul de credit existent in sistem, pentru ca maturitatile de acordare a finantarilor sunt tot mai mari, provizioanele sunt
pro-ciclice si ritmul de crestere al imprumuturilor este considerabil superior ritmului in care se inregistreaza in bilant creditele altele decat cele din categoria standard.
Provizioanele specifice de risc de credit sunt la o valoare apropiata datoriei totale la risc obtinuta prin calcularea probabilitatii de nerambursare, dar rezultatele sunt aferente unui moment in timp aflat pe partea ascendenta a
ciclului economic. O solutie pentru a avea o imagine cat mai fidela a riscului din creditarea bancara ar putea fi implementarea unui sistem de provizionare cu caracter de prociclicitate mai redus.
O mai buna coordonare a politicilor macroeconomice. Banca Nationala a Romaniei are capacitate limitata de a lupta singura impotriva inflatiei, datorita numerosilor factori exogeni: ponderea importanta a preturilor administrate in indicele preturilor de consum, rigiditatile structurale din economie, gradul ridicat de euroizare.
In aceste conditii, in lipsa unei mai bune coordonari intre politica fiscala, a veniturilor si cea monetara, uzitarea in exces de masuri din ultima categorie de
politici va afecta inclusiv stabilitatea financiara prin cresterea exportului de intermediere financiara cu risc scazut si afectarea echilibrului extern ca urmare a aprecierii excesive a monedei nationale.
Reforma rapida a sistemului de pensii. Convergenta si restructurarea economiei solicita investitii ridicate, iar aceste procese imprima deficitului de cont curent, caeteris paribus, un caracter structural si persistent pe termen mediu. Economisirea reprezinta o componenta importanta asupra careia trebuie sa se indrepte politicile publice. In acest sens, reforma sistemului de pensii reprezinta un pas necesar, desi impactul pe termen scurt si mediu asupra deficitului fiscal ar fi negativ.
Reorientarea sistemului financiar spre atragerea de resurse de pe piata interna poate actiona in aceeasi directie.
