Scaderea la zero a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de 2 ani va elibera o suma redusa in piata, de ordinul catorva sute de milioane de euro, insa va stimula bancile sa-si restructureze resursele atrase, in sensul majorarii celor pe termen lung.
In prezent, resursele de finantare in valuta atrase de banci, care au scadenta reziduala de peste doi ani, sunt de circa 2 miliarde euro, potrivit unor experti din mediul bancar, din care bancile nu vor mai trebui sa tina la banca centrala 40%, dupa intrarea in vigoare a deciziei.
Analistii au estimari diferite, insa, asupra sumelor pe care decizia de marti a BNR le va lasa, din mai, la dispozitia bancilor, dar atrag atentia ca este vorba de sume mici, deoarece finantarile pe termen lung atrase in prezent de banci sunt reduse.
„Nu este o suma foarte mare, vorbim de aproximativ 500 de milioane euro, in conditiile in care majoritatea pasivelor atrase sunt pe termen scurt”, a estimat, penru NewsIn, consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, a explicat ca majoritatea depozitelor atrase in prezent de banci sunt pe termen scurt, de circa 3 luni, iar finantarile acordate de bancile mama bancilor locale sunt in mare parte pe cel mult un an, nu pe doi.
„Gestul BNR e simbolic, iar impactul va fi la fel de simbolic, deoarece majoritatea surselor de finantare folosite de banci sunt pe perioade scurte de timp”, a spus Libocor, pentru NewsIn.
Cu timpul, insa, bancile vor incerca sa isi rescadenteze resursele atrase pe termen scurt si mediu si sa le transforme in pasive pe termen lung, sustin cei mai multi analisti.
„Nu este important efectul imediat, ci cel pe termen mai lung. Ca urmare a deciziei, bancile vor face un transfer al scadentelor catre cele pe termen lung”, considera economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.
El se asteapta ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta, de la nivelul actual de 40%, insa „in functie de cat de repede va reusi piata sa absoarba acesti bani”.
Pe termen scurt, impactul in piata al scaderii RMO, subliniaza multi economisti. „Chiar si guvernatorul BNR daduse semnale in aceasta privinta”, a spus Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, pentru NewsIn.
Decizia de marti a BNR reprezinta, pentru multti analisti, un prim efect concret al acordului de finantare dintre Romania si organismele internationale, in principal FMI si Comisia Europeana, asupra politicii monetare.
„Decizia bancii centrale in aceasta sedinta sugereaza ca a fost o preconditie pusa de FMI in acordul cu Romania, pentru ca mai este o sedinta de politica monetara pana pe 23 mai, cand intra in aplicare decizia BNR”, a subliniat Chidesciuc.
Insa efectele deciziei de politica monetara de marti vor fi vizibile abia peste un an, spune economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel.
„Mare parte din resurse vor fi transferate pe termen lung, iar in 2010 nu vom mai mai avea probleme cu plata datoriilor ajunse la scadenta. Agentiile de rating au sustinut pana in prezent ca principala problema a Romaniei este datoria pe termen scurt, care se va modifica insa de acum inainte”, a explicat Anghel, pentru NewsIn.
El considera ca actualul mod de calcul este „o apropiere de modul de calcul pentru rezervele minime obligatorii aferente pasivelor astrase in lei”.
„In rezerva valutara a BNR, cel mult 3 miliarde euro reprezinta bani atrasi de la banci pentru pasive cu scadenta peste un an. Nu se stie cat exact reprezinta pasivele cu scadenta peste 2 ani, insa mai sunt si aproximativ 3 miliarde de euro ca bani atrasi de la banci pentru pasivele pe termen scurt, iar scadenta pentru o parte din aceste resurse ar putea fi modificata”, a aratat Anghel.
Urmatoarea sedinta de politica monetara va aduce, in opinia celor mai multi analisti, si o reducere a dobanzii cheie, de la nivelul actual de 10% pe an.
„Perceptia fata de Romania s-a imbunatatit dupa acordul cu FMI, iar dobanzile din piata converg catre dobanda cheie, chiar si cele pentru depozitele pe o luna, dupa scaderile din ultimele zile”, subliniaza Ionut Dumitru.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a luat, marti, o prima decizie semnificativa dupa anuntarea acordului cu FMI, reducand la zero rezervele minime obligatorii impuse bancilor pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani.
Masura de excludere de la calculul pasivelor in valuta pentru rezervele minime obligatorii a celor pe termen lung a fost, de altfel, anuntata saptamana trecuta de guvernatorul Mugur Isarescu.
Joia trecuta, Isarescu a declarat ca ar fi intelept ca BNR sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. „In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt”, a spus guvernatorul BNR.
El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. In aceste conditii, rezervele minime ar putea chiar sa ramana la nivelul de 40%, la valute. „Chiar daca ramanem la 40% (din pasivele in valuta n.r.), dar excludem liniile de finantare pe termen lung, tot vorbim de o reducere foarte mare”, a mai spus Isarescu.
Rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale au fost mentinute la 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume, insa diferentierea intre resursele pe termen lung atrase de banci in valuta de cele pe termen scurt va reduce rezervele valutare internationale administrate de BNR, in care rezervele minime obligatorii ale bancilor reprezinta, in prezent, circa 40% (in jur de 12 miliarde euro).
Reducerea rezervelor ar urma sa fie compensata, insa, de banii din pachetul de finantare de 20 miliarde euro obtinut saptamana trecuta de la FMI, Comisia Europeana, BERD si Banca Mondiala. Prima transa de 5 miliarde de euro de la FMI vaintra dupa ce acordul de finantare cu Romania va fi aprobat de boardul Fondului, in urmatoarele saptamani.
BNR a anuntat, de altfel, ca reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009, adica dupa intrarea primei transe de la FMI.
Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea dobanzii cheie la 10% pe an.
