Hidoasa seceta, care a aprins deja spiritele economistilor si politicienilor, dar a si evaporat apa din magazine, a ars holdele de grau, a vestejit legumele si e pe cale sa goleasca si vanele de la Portile de Fier, si-a gasit partenerul tenebros: cursul de schimb. O bestie cu doua fete. Ziua este fat-frumosul comerciantilor care fac importuri mai ieftine, dar nu se sinchisesc sa vanda la preturi mai mici, intrucat productia interna scade. Un fat-frumos adoptat cu drag si de Banca Nationala, pentru a o ajuta sa mai scada din inflatie, pe seama aprecierii leului in fata valutei. Fericiti mai sunt si cei cu credite in euro si dolari, care au acum de platit rate lunare putin mai mici.
Noaptea insa, dragul de curs valutar se transforma in bau-baul economiei. Firmele romanesti care exporta produse in Europa sau in lume incaseaza tot mai putini lei, fiind serios afectate la venituri, cei cu salarii indexate in euro vad cum le scade puterea de cumparare iar producatorii romani care au intrat, de la inceputul anului, in competitia europeana, se vad serios concurati de produsele si serviciile europene, devenite mai ieftine si, ca atare, mai convenabil de importat. Cu aproximativ 12% s-a depreciat euro de anul trecut, ceea ce inseamna, ca, cel putin teoretic, importurile ar fi trebuit sa se ieftineasca tot cu atat. La fel ca pierderile suferite de exportatori.
Insa fata frumoasa a bestiei pare a se intuneca tot mai mult, ajutata de partenerul letal, seceta. Aceasta a inceput sa-si faca simtite efectele: statul trebuie sa plateasca tot mai multe despaguburi si sa cheltuiasca tot mai multi bani, drept urmare deficitul bugetar creste, ceea ce nu e prea bine. In lipsa productiei interne, importurile se inmultesc iar deficitul comercial creste. Cel mai grav insa, preturile au inceput sa creasca, ceea ce inseamna ca inflatia se majoreaza, ceea ce iarasi nu e bine. Deja inflatia a inceput sa stagneze in iunie, oprindu-se la 3,8% pe an, la fel ca in mai, fapt care i-a determinat pe oficialii BNR sa caute scuze: sa credem in stabilitatea preturilor, procesul dezinflationist nu scade; chiar daca inflatia anuala stagneaza, cea medie a scazut, aceasta fiind de fapt cea care conteaza.
Deasupra Bancii Centrale se aduna insa nori tot mai negri, in ciuda caniculei. In ultimul sondaj de conjunctura economica realizat chiar de BNR printre managerii din industrie si constructii, majoritatea tendintelor exprimate de acestia sunt negative: o noua scadere a productiei, posibila acumulare de stocuri, ceea ce insemna scaderea vanzarilor, tendinta de scadere a numarului de salariati, temperare a dinamicii investitiilor, posibila majorare a preturilor de productie. Iar ceea ce este mai grav, managerii considera ca principala cauza de limitare a productiei este evolutia cursului de schimb. De asemenea, considera ei, o problema este si nivelul inca ridicat al dobanzilor percepute de banci, alaturi de insuficienta cererii si de blocajul financiar. Singurul aspect pozitiv este reprezentat de cresterea profitabilitatii.
Iata asadar ca tendintele ingrijoratoare privind efectele negative ale cursului valutar, inflatia si cresterea preturilor, in contextul secetei prelungite, sunt confirmate chiar de catre Banca Nationala. Primele semnale cu privire la posibile masuri pe care ar trebui sa le ia autoritatile au fost trase, inca de acum o luna, de ministrul Finantelor. De atunci insa, nu s-a mai auzit nimic, insa in contextul noilor date, tot mai ingrijoratoare, este foarte posibil ca BNR sa adopte, luna viitoare, o noua strategie cu privire la inflatie si cursul valutar.
schimb de feþe