Bancile din Romania s-au extins puternic in 2007, facand investitii care au dus la scaderea profitabilitatii in sistemul bancar romanesc, in ciuda faptului ca, in termeni nominali, profitul cumulat al bancilor in primele noua luni a fost peste nivelul inregistrat in intervalul similar din 2006.

Cu toate ca indicatorii de profitabilitate au scazut, in termeni nominali, profitul net acumulat in sistemul bancar romanesc in primele noua luni ale acestui an a fost de 1,888 miliarde euro, usor peste cele 1,743 miliarde euro din intervalul similar din 2007. Profitul cumulat al bancilor ajunsese la 2,2 miliarde euro la sfarsitul lui 2006.

„Bancile se extind, fac angajari, din acest motiv profitabilitatea lor a scazut. Numarul angajatilor din sistemul bancar a urcat de la 56.799 persoane la sfarsitul lunii septembrie din 2006 la 63.487 dupa primele noua luni din 2007”, declara, la inceputul lunii noiembrie, prim viceguvernatorul bancii centrale, Florin Georgescu.

De asemenea, solvabilitatea in sistemul bancar a scazut la 14,03% in septembrie 2007 fata de o rata de 18,12% la sfarsitul anului trecut, arata datele bancii centrale. Rata capitalului propriu a scazut in septembrie 2007 pentru prima data sub 8%, pana la 7,91%, fata de un raport al capitalului propriu la active de 8,63% la finalul lunii decembrie din 2006.

Marile banci s-au extins puternic in acest an si vor sa continue la fel in 2008

Multi dintre principalii jucatori din piata bancara si-au extins retelele de sucursale si agentii cu zeci sau chiar sute de noi unitati. BCR a deschis, in acest an, peste 80 de unitati, ajungand, in prezent, la peste 550 de sucursale si agentii pe teritoriul tarii, in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori. BCR a incheiat anul trecut cu o retea de 473 de unitati. BRD – Groupe Societe Generale a deschis, in acest an, aproximativ 100 de noi unitati, ajungand la o retea de peste 700 de sucursale si agentii.

Raiffeisen Bank deschisese, de la inceputul lui 2007 pana in luna septembrie, aproape 120 noi unitati, dupa ce a incheiat anul trecut cu o retea de 265 de unitati. Raiffeisen Bank Romania avea la 30 septembrie 2007, o retea de 382 de unitati si 5.506 angajati.

UniCredit Þiriac Bank, a patra banca de pe piata romaneasca dupa active, are, in prezent, o retea de 141 de unitati. Dupa fuziunea UniCredit Romania si a HVB Þiriac Bank, finalizata la jumatatea acestui an, cele doua banci aveau, in total, 132 sucursale.

Alpha Bank Romania, subsidiara din Romania a grupului financiar elen Alpha, ajunsese, la sfarsitul lunii octombrie, la o retea de 101 unitati, dupa deschiderea a 31 de puncte de vanzare de la inceputul lui 2007.

Pentru 2008, mai multe banci au anuntat extinderi. BCR tinteste, pentru 2008, sa ajunga la o retea de 700 de unitati, de la peste 550 in prezent, iar UniCredit Þiriac si-a propus deschiderea a inca 70 de noi sucursale. Tot pana la finalul lui 2008, presedintele executiv al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, spune ca banca intentioneaza sa deschida cate o unitate pentru fiecare zi lucratoare, adica 250 de unitati.

Volksbank Romania vrea sa isi extinda reteaua de sucursale pana la 200 de unitati in 2008, de la cele 135 de unitati pe care le estimase pentru sfarsitul lui 2007, si sa isi creasca de cel putin doua ori si jumatate numarul de francize, de la cele 90 de astfel de agentii la finalul acestui an. Banca opera, la sfarsitul lunii septembrie a acestui an, prin 123 de unitati si 75 de francize la nivel national.

Noi intrari pe piata bancara

Numarul bancilor din Romania a crescut in acest an cu 4, pana la 43, dupa deschiderea unei subsidiare a grupului portughez Millennium bcp, a patru sucursale de banci straine si fuziunea prin absorbtie a bancii HVB Þiriac cu Unicredit Romania.

Dintre cele 43 de banci care sunt autorizate de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) in prezent, ultima care a primit aprobarea, pe 20 decembrie 2007, este Depfa Bank. Aceasta isi poate incepe activitatea in luna februarie a anului viitor. Banca irlandeza Depfa Bank este, din octombrie 2007, o subsidiara a Hypo Real Estate Group, rezultata in urma unei separari de grupul financiar-bancar HVB, in 2003.

La sfarsitul anului trecut, in Romania erau autorizate 39 de banci, dintre care ultima, Bank of Cyprus, a primit aprobarea in decembrie 2006. De atunci, pe piata romaneasca s-a lansat Millennium Bank, subsidiara a grupului portughez Millennium bcp, in octombrie 2007, si au fost deschise sucursalele bancilor La Caixa, Fortis Bank si Finicredito, subsidiara a grupului financiar portughez Finibanco.

Banca libaneza Blom Bank, care activa deja pe piata romaneasca printr-o sucursala a subsidiarei din Egipt, a deschis, in decembrie 2007 o sucursala a subsidiarei franceze, Blom Bank France Paris – Sucursala Romania, care a fost inregistrata de banca centrala in luna octombrie.

Ca urmare a deschiderii noii unitati la inceputul lunii decembrie, sucursala din Romania a Blom Bank Egypt S.A.E. Egypt a fost inchisa, potrivit reprezentantilor Blom Bank. Noua banca are statut de sucursala a unei institutii de credit din alte tari membre ale Uniunii Europene si a fost a noua de acest fel inregistrata in Romania.

ABN Amro Bank NV – Sucursala Romania a fost a zecea astfel de institutie autorizata de BNR la jumatatea lunii noiembrie a acestui an, cu toate ca grupul ABN Amro este prezent in Romania din noiembrie 1995, prin subsidiara ABN Amro Bank Romania.

ABN Amro a fost achizitionata in octombrie 2007 de consortiul format din Royal Bank of Scotland, Fortis si Santander pentru aproximativ 70 miliarde euro, iar diferitele segmente de activitate ale ABN Amro urmeaza sa fie impartite intre cele trei banci. Activitatile desfasurate de banca in Romania vor fi preluate pe parcurs de Royal Bank of Scotland.

Finicredito a deschis in Romania a 11-a sucursala a unei banci dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, inregistrata in registrul institutiilor de credit din 28 noiembrie 2007. A douasprezecea si cel mai recent deschisa sucursala a unei banci dintr-un stat membru UE in Romania este cea a grupului irlandez Depfa Bank.

Millennium Bank Romania, singura subsidiara a unui grup strain lansata pe piata romaneasca in acest an, si-a inceput oficial activitatea pe 11 octombrie 2007, prin lansarea simultana a 39 de sucursale in Bucuresti si in alte opt orase din tara.

Pe de alta parte, din calcule a iesit banca HVB Þiriac, ca urmare a fuziunii prin absorbtie cu Unicredit Romania, finalizata la jumatatea acestui an.

Evolutia creditelor si depozitelor in sistemul bancar

Creditele acordate populatiei si firmelor romanesti au crescut in a unsprezecea luna a anului cu 55% fata de noiembrie 2006 pana la 141,117 miliarde lei (40,35 miliarde euro), cel mai mare avans fiind inregistrat de imprumuturile in valuta catre populatie, potrivit datelor publicate de BNR. Avansul a fost superior celui din intervalul octombrie 2006 – octombrie 2007, pentru care s-a inregistrat o crestere cu 51,4% a creditelor acordate populatiei si firmelor, arata comunicatul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Creditele in lei acordate populatiei si firmelor au avansat in octombrie cu 2,4% fata de luna precedenta (38,1% fata de noiembrie 2006) pana la 66,272 miliarde lei (echivalentul a 18,94 miliarde euro), in timp ce imprumuturile in valuta au sporit cu 9,1% (74% fata de a unsprezecea luna a anului trecut) pana la 74,845 miliarde lei (echivalentul a 21,4 miliarde euro).

Creditele in lei acordate firmelor insumau la finalul lunii noiembrie 33,346 miliarde lei (9,534 miliarde euro), in crestere cu 2,3% fata de octombrie si cu 32 % fata de noiembrie 2006, iar imprumuturile in valuta acordate companiilor insumau la finalul lunii noiembrie 39,954 miliarde lei (11,424 miliarde euro), cu 6,7 % mai mult decat la sfarsitul lunii precedente si cu 46% peste nivelul din noiembrie 2006.

Cel mai mult au crescut in noiembrie imprumuturile in valuta acordate populatiei, cu 11,9 % fata de luna precedenta – si cu 123,1% fata de noiembrie 2006 – pana la 34,89 miliarde lei (echivalentul a 9,97 miliarde euro), in timp ce creditele catre populatie in moneda nationala au avansat cu 2,6% fata de octombrie (si cu 44,8% fata de noiembrie 2006), pana la 32,9 miliarde lei (echivalentul a 9,4 miliarde euro).

O treime din credite sunt luate de bucuresteni si de firmele din capitala

Bucurestenii si firmele din capitala au imprumutat, pana la sfarsitul lunii octombrie, echivalentul a 45,6 miliarde lei (13,7 miliarde euro), suma ce a reprezentat peste o treime (34%) din totalul creditelor in lei si valuta acordate de banci.

Bucurestenii au fost urmati in clasament de populatia si firmele din judetele Cluj, care au imprumutat echivalentul a 5,855 miliarde lei, Timis (5,135 miliarde lei), Constanta (5,062 miliarde lei), si Brasov (4,31 miliarde lei). In total, locuitorii si firmele din Bucuresti si din cele patru judete mentionate au luat aproape jumatate din creditele acordate de banci in toata Romania.

La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Giurgiu, care s-au imprumutat in lei si valuta cu echivalentul a doar 695 milioane lei, Covasna (750 milioane lei) si Tulcea (868 milioane lei), se mai observa in raportul despre comportamentul financiar al populatiei si firmelor publicat pe pagina de internet a bancii centrale.

Cresterea puternica a creditelor catre populatie, cu aproape 70% la sfarsitul lui septembrie 2007 fata de aceeasi luna a anului trecut, a starnit ingrijorarea multor specialisti din piata, care se tem mai ales de alimentarea deficitului de cont curent prin avansul consumului. In plus, indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancara. Numarul debitorilor cu credite de mare valoare (peste 20.000 lei) a crescut cu 58% in septembrie 2007 fata de sfarsitul anului 2006.

„Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii (titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii, asigurari de viata). In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma de economisire”, spun expertii bancii centrale, intr-un raport publicat recent.

Populatia si-a sporit valoarea depozitelor in banci in lei si in valuta cu peste 50% in intervalul noiembrie 2006-noiembrie 2007, avansul fiind mult peste cel inregistrat de depunerile in banci ale firmelor de pe piata romaneasca, arata datele publicate de banca centrala.

Astfel, depozitele in lei ale romanilor au ajuns in noiembrie la 40,15 miliarde lei (11,5 miliarde euro), cu 52,9% mai mari fata de aceeasi luna din anul trecut, in timp ce depozitele in valuta au avansat cu 55,1% in acelati interval pana la 23,05 miliarde lei (6,59 miliarde euro).

Depozitele populatiei si firmelor din Romania insumau, la 30 noiembrie, 118,64 miliarde lei (33,92 miliarde euro), in crestere cu 35,1% fata de noiembrie 2006, si echivalau cu 30,4% din produsul intern brut (PIB), estimat pentru acest an la 390 miliarde lei de Comisia Nationala de Prognoza.

Avutia financiara neta a romanilor este estimata la un nivel de 1.441 euro, raportat la o indatorare totala de 888 euro pe cap de locuitor la sfarsitul acestui an, potrivit unui raport referitor la avutia si indatorarea populatiei in Europa Centrala si de Est publicat de grupul UniCredit in noiembrie. Potrivit acestuia, avutia financiara neta a populatiei din Romania va scadea in 2007 la 10% din produsul intern brut (PIB) de la 11% in 2006, in pofida ritmului sustinut de acumulare de resurse, tocmai din cauza ca romanii se imprumuta mai mult decat economisesc.

UniCredit calculeaza avutia financiara neta prin resursele financiare acumulate de populatie – constand in depozite bancare, titluri sau plasamente in asigurari, fonduri de pensii etc – din care se scad datoriile.

Banca centrala spune ca, pentru populatie, structura creditului este mai periculoasa decat dinamica

Banca centrala avertizeaza, insa, ca structura creditului pentru populatie este mai periculoasa decat dinamica, deoarece romanii se indatoreaza tot mai mult pentru achizitionarea de bunuri de consum si pe termen lung, ceea ce va afecta averea populatiei.

Volumul creditelor de consum reprezenta, la sfarsitul lunii septembrie 2007, peste trei sferturi (78%) din volumul total al imprumuturilor, iar ponderea creditului pe termen lung crescuse, dupa primele noua luni ale acestui an, pana la 74,4%, fata de 62% in septembrie 2006, se mai precizeaza in raportul despre evolutia riscurilor populatiei din perspectiva stabilitatii financiare, publicat luna aceasta de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

„In privinta structurii, creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, generand 94% din serviciul datoriei si este principalul contributor la cresterea acestuia, in special prin efectul de cantitate. Creditul in lei are contributie in crestere la serviciul datoriei, pe fondul dobanzilor mai ridicate si al majorarii volumului creditului acordat in moneda nationala”, se mai precizeaza in raportul BNR.

Pe de alta parte, economistii bancii centrale sustin ca exista, in continuare, loc de crestere pentru creditul catre populatie, deoarece ponderea in produsul intern brut (PIB) ramane cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate de BNR, care include state din regiune (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Croatia) si o medie pentru zona euro.

Banca centrala mai semnaleaza ca riscurile generate de structura creditului ar putea creste in perioada urmatoare, deoarece nevoia de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata a romanilor „este posibil sa nu se fi ameliorat”, mai ales in cazul celor cu venituri reduse, politicile de refinantare a unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au inceput sa ia amploare iar pretul locuintelor „ramane prohibitiv pentru marea parte a populatiei”. BNR mai spune ca, atata timp cat venitul disponibil al populatiei va creste, efectele negative mentionate ar trebui sa nu genereze probleme.

Creditele restante au crescut, dar avansul ramane sub nivelul „problematic” de 200%

Volumul creditelor restante din sistemul bancar a ajuns dupa primele noua luni din 2007 la 2,065 miliarde lei, in crestere cu 23,8% fata de sfarsitul lui 2006, ritm mai lent decat cel al avansului inregistrat de creditul neguvernamental in aceeasi perioada, de 39,7%, arata datele bancii centrale.

In decembrie 2006, volumul creditelor restante se ridica la 1,668 miliarde lei. Creditele acordate populatiei si firmelor romanesti au crescut pana la 129,062 miliarde lei la sfarsitul lunii septembrie 2007, de la 92,378 miliarde lei la finalul anului trecut. Astfel, volumul creditelor restante reprezenta, dupa primele noua luni din 2007, 1,6% din creditul neguvernamental.

Rata creditelor restante pe segmentul pentru populatie era, la sfarsitul lunii septembrie 2007, de 0,54% din totalul creditelor pe retail, inferioara fata de alte segmente, precum cel al firmelor, insa intr-o crestere mai accelerata de la inceputul anului, arata datele bancii centrale. Volumul creditelor restante catre populatie era de aproximativ 340 milioane lei la sfarsitul lui septembrie, nivel cu 163% mai mare decat cel inregistrat la finalul aceleiasi luni din 2006, in conditiile in care totalul creditelor pe segmentul de retail ajunsese, dupa primele noua luni, la peste 18 miliarde euro.

Saltul inregistrat de rata imprumuturilor restante catre populatie a fost determinat, in principal, de „diminuarea apetitului institutiilor de asigurare in a mai acoperi creditele de consum nerambursate”, motiv pentru care bancile au inceput sa suporte o parte mai mare din pierderi.

In acest context, banca centrala spune ca este nevoie de o monitorizare mai atenta a capacitatii populatiei de a rambursa imprumuturile in urmatorii ani, din cauza unor factori precum cresterea cu 122% a volumului restantelor inregistrate in bilantul bancilor in septembrie 2007 fata de sfarsitul anului trecut si marirea numarului persoanelor restantiere pana la peste 330.000 in martie 2007.

Directorul departamentului stabilitate financiara al bancii centrale, Ion Dragulin, declara, in noiembrie, ca imprumuturile restante pot deveni „o mare problema daca rata de crestere a acestora depaseste 200%”.

Din acest an, clientii bancilor se pot indatora cu pana la 70% din venituri

Banca centrala a avizat in acest an, normele proprii de creditare ale mai multor banci, prin care gradul de indatorare pe care il poate avea un client a crescut pana la 70% din veniturile nete eligibile -venituri totale din care se scad cheltuielile de subzistenta – in unele cazuri, iar nivelul avansului minim a coborat semnificativ, chiar pana la 0%.

Reprezentantii bancilor sustin ca noile reglementari nu sunt de natura sa indatoreze excesiv populatia, deoarece acordarea creditelor se va plia mult mai bine, potrivit noului sistem, pe gradul de risc al fiecarui client.

Cele mai multe din bancile cu activitati de retail au deja normele „stampilate” de banca centrala, primele fiind Alpha Bank Romania (a primit aprobarea pe 8 mai), BRD – Groupe Societe Generale (pe 25 mai), Volksbank Romania (pe 5 iunie), Banca Comerciala Romane (BCR) (pe 12 iunie), Banca Transilvania (pe 24 iulie) si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), pe 7 august.

Comentarii

Trimite un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii*